___________
@Text actualizat la data de 15.02.2013. Actul include modificările din următoarele acte:
- Legea nr. 422/2001 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 407 din 24/07/2001.
- O.U.G. nr. 228/2000 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 616 din 30/11/2000.
- Legea nr. 71/2011 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 409 din 10/06/2011.
- Legea nr. 76/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 365 din 30/05/2012.

Art. 1. - Foştii proprietari - persoane fizice - ai imobilelor cu destinaţia de locuinţe, trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, după 6 martie 1945, cu titlu, şi care se aflau în posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989, beneficiază de măsurile reparatorii prevăzute de prezenta lege.

Art. 2. - Persoanele prevăzute la art. 1 beneficiază de restituirea în natură, prin redobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor în care locuiesc în calitate de chiriaşi sau a celor care sunt libere, iar pentru celelalte apartamente primesc despăgubiri în condiţiile art. 12.

În cazul apartamentelor trecute în proprietatea statului pentru care s-au primit despăgubiri, dacă sunt ocupate de foştii proprietari sau sunt libere, ele se restituie în natură. Redobândirea dreptului de proprietate este condiţionată de restituirea sumei primite cu titlu de despăgubire, actualizată în condiţiile prevederilor art. 13.

Art. 3. - Prin apartament, în sensul prezentei legi, se înţelege locuinţa compusă din una sau mai multe camere, cu dependinţele, garajele şi anexele gospodăreşti aferente, inclusiv camere de serviciu, poduri, pivniţe, magazii şi altele asemenea, indiferent dacă sunt situate la acelaşi nivel sau la niveluri diferite şi care, la data trecerii în proprietatea statului, constituia o singură unitate locativă de sine stătătoare, aşa cum a fost determinată prin construcţie.

Apartamentul, astfel cum a fost definit în alin. 1, rămâne considerat ca atare, indiferent dacă, ulterior trecerii în proprietatea statului, s-au efectuat modificări constructive interioare ori a fost luat în evidenţă ca reprezentând două sau mai multe apartamente.

Pentru adăugările, supraetajările, dotările, utilităţile şi orice alte construcţii, care exced apartamentul trecut în proprietatea statului, cât şi pentru pierderile de valoare, imputabile, se aplică prevederile art. 13.

Art. 5. - Dacă fostul proprietar sau moştenitorii acestuia locuiau la data de 22 decembrie 1989 în calitate de chiriaşi în apartamentele trecute în proprietatea statului, ei devin proprietarii apartamentului locuit, în condiţiile prezentei legi.

În cazul în care mai mulţi moştenitori locuiau la data de 22 decembrie 1989 fiecare într-un apartament trecut în proprietatea statului de la fostul proprietar, ei devin proprietarii apartamentului respectiv.

Fostul proprietar sau moştenitorii acestuia, dacă locuiau la data de 22 decembrie 1989 în acelaşi apartament cu alţi chiriaşi, devin proprietarii întregului apartament, astfel cum acesta este definit în art. 3. Evacuarea chiriaşilor şi punerea în posesie a proprietarilor se vor face numai după acordarea efectivă a unei locuinţe corespunzătoare de către autorităţile publice sau de către proprietar.

Dacă rudele până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţă locuiau la 22 decembrie 1989 cu chirie în apartamentele preluate de către stat de la acesta, apartamentele devin proprietatea lor, cu consimţământul scris al proprietarului, dacă le locuiesc şi la data intrării în vigoare a prezentei legi. Consimţământul va fi dat în formă autentică.

Art. 6. - Pe data rămânerii definitive a hotărârii comisiei prevăzute la art. 15, prin care s-a dispus restituirea în natură a apartamentului, se compensează de drept - fără îndeplinirea condiţiilor stabilite de Codul civil - cheltuielile necesare, utile şi voluptorii efectuate de foştii proprietari sau de moştenitorii lor, în calitate de chiriaşi, şi de unitatea care a administrat apartamentul, ţinând seama şi de prevederile art. 3.

Contractele de închiriere dintre foştii proprietari, moştenitorii lor, precum şi rudele până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţă şi unitatea care a avut în administrare apartamentul încetează, de drept, pe aceeaşi dată.

Art. 7. - Contractele de închiriere încheiate în baza Legii nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, pentru apartamentele din imobilele prevăzute la art. 1, se prelungesc, de drept, pe o perioadă de 5 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii comisiei prevăzute la art. 15 ultimul alineat.

Chiriaşii prevăzuţi la art. 5 alin. 3 vor beneficia, în perioada de prelungire a contractelor de închiriere, de prevederile legale în vigoare referitoare la construirea unei locuinţe proprii prin sprijinul statului sau de prioritate în atribuirea unei locuinţe din fondul locativ administrat de autorităţile publice locale.

a) chiriaşul titular sau membrii familiei sale - soţ, soţie, copii minori - care au dobândit ori au înstrăinat după 1 ianuarie 1990, în localitatea de domiciliu, o locuinţă corespunzătoare normelor stabilite prin Legea nr. 5/1973;

Foştii proprietari sau moştenitorii lor şi rudele până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţă, care beneficiază de prevederile art. 5 alin. 3, se subrogă, pe data prevăzută la art. 6, în drepturile şi obligaţiile legal-născute ale celor care au deţinut anterior, cu chirie, apartamentul.

Art. 8. - Pentru cheltuielile efectuate de chiriaşi cu compensare pe seama chiriei, în condiţiile legii, care au la bază documente şi evidenţe corespunzătoare la unităţile care au deţinut apartamentele, se va continua compensarea din chiria datorată noului proprietar.

Art. 9. - Chiriaşii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie în natură foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora pot opta, după expirarea termenului prevăzut la art. 14, pentru cumpărarea acestor apartamente cu plata integrală sau în rate a preţului.

În cazul vânzării apartamentelor cu plata în rate, la încheierea contractului se va achita un avans de minimum 30% din preţul apartamentului. Ratele lunare pentru achitarea contravalorii apartamentului se vor eşalona pe o perioadă de maximum 15 ani, cu o dobândă reprezentând jumătate din dobânda de referinţă stabilită anual de Banca Naţională a României.

Tinerii căsătoriţi, în vârstă de până la 30 de ani, precum şi persoanele trecute de 60 de ani vor plăti un avans de 10%, iar plata în rate lunare se eşalonează pe o perioadă de maximum 20 de ani.

Fac excepţie de la prevederile alin. 1 chiriaşii titulari sau membrii familiei lor - soţ, soţie, copii minori - care au dobândit sau au înstrăinat o locuinţă proprietate personală după 1 ianuarie 1990, în localitatea de domiciliu.

Chiriaşii care nu dispun de posibilităţi materiale pentru a cumpăra apartamentul în care locuiesc pot să rămână în continuare în spaţiul locativ respectiv, plătind chiria stabilită prin lege.

Art. 10. - Sunt exceptate de la vânzare apartamentele care, la data intrării în vigoare a legii, beneficiază de dotări speciale, cum sunt: piscină, saună, seră, cramă, bar, vinotecă sau cameră frigorifică.

(2) Sunt, de asemenea, exceptate de la vânzare locuinţele care au avut destinaţia de case de oaspeţi, de protocol, precum şi cele folosite ca reşedinţe pentru foştii şi actualii demnitari.

Art. 12. - Foştii proprietari sau, după caz, moştenitorii acestora sunt îndreptăţiţi să solicite acordarea de despăgubiri pentru apartamentele nerestituite în natură şi pentru terenurile aferente sau, deşi îndeplinesc condiţiile pentru restituirea în natură, să opteze pentru acordarea de despăgubiri.

Art. 13. - Valoarea despăgubirilor care se acordă foştilor proprietari şi moştenitorilor acestora, pentru apartamentele nerestituite în natură, precum şi preţul de vânzare, după caz, se stabilesc pe baza prevederilor Decretului nr. 93/1977, ale Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale Legii nr. 85/1992, republicată, iar valoarea terenurilor aferente, pe baza Criteriilor privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat nr. 2.665 din 28 februarie 1992, elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, cu completările ulterioare. La valorile astfel calculate se vor aplica coeficienţii de actualizare, care nu vor fi mai mici decât coeficientul de creştere a veniturilor salariale medii pe economie.

Valoarea totală a apartamentului restituit în natură şi a despăgubirilor cuvenite pentru apartamentele nerestituite în natură şi pentru terenurile aferente nu poate depăşi suma veniturilor salariale medii pe economie ale unei persoane pe o perioadă de 20 de ani, calculată la data stabilirii despăgubirii.

În cazul în care fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia ori rudelor până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţă li se restituie în natură un apartament conform prevederilor art. 2, a cărui valoare, calculată potrivit alin. 1, depăşeşte suma prevăzută la alin. 2, ei nu pot fi obligaţi să plătească diferenţa.

Plata despăgubirilor se face de către Ministerul Finanţelor, prin serviciile publice descentralizate ale acestuia, de la nivelul judeţelor, municipiului Bucureşti şi sectorului agricol Ilfov, în conturile bancare sau C.E.C., indicate de beneficiarii despăgubirilor, pe baza actului prin care se dispune acordarea despăgubirii şi comunicat conform art. 19, după 12 luni de la încheierea lucrărilor de evaluare, dar nu mai târziu de 24 de luni.

a) sumele obţinute din vânzarea apartamentelor care nu s-au restituit în natură, reprezentând plăţi integrale, avansuri, rate şi dobânzi, după deducerea comisionului de 1% din valoarea apartamentelor;

Art. 14. - Persoanele îndreptăţite la restituirea în natură a apartamentelor sau, după caz, la acordarea de despăgubiri vor depune cereri în acest sens, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii.

Cererea trebuie să cuprindă datele complete de identificare a solicitantului, calitatea de proprietar sau de moştenitor al acestuia, după caz, menţiunea că s-a adresat sau urmează să se adreseze cu o cerere similară şi altor comisii (judeţene, a municipiului Bucureşti, a sectorului agricol Ilfov), precum şi orice alte menţiuni care să-l ajute să intre în posesia apartamentului sau a despăgubirilor ce i se cuvin. La cererea astfel formulată, petiţionarul este obligat să anexeze copie legalizată de pe actul care face dovada dreptului său de proprietate ori al defunctului pe care-l moşteneşte asupra apartamentului solicitat să i se restituie în natură sau pentru care urmează să primească despăgubiri, copia de pe contractul de închiriere, în cazul în care solicită să i se restituie în natură apartamentul pe care îl deţine cu acest titlu, precum şi orice alte acte pe care le consideră necesare în realizarea dreptului său.

În cazul în care fostul proprietar sau moştenitorii acestuia solicită despăgubiri pentru apartamente situate în judeţe diferite, ei vor menţiona în cerere comisia judeţeană pe care o aleg pentru stabilirea acestora. Comisia aleasă va cere relaţiile necesare, inclusiv evaluarea de la comisiile judeţene în a căror rază sunt situate apartamentele, în vederea stabilirii cuantumului despăgubirii în condiţiile prezentei legi.

Art. 16. - În termen de 45 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, consiliile locale, orăşeneşti sau municipale, după caz, propun constituirea comisiilor speciale învestite cu competenţa de a primi cererile şi a verifica actele.

Propunerile acestor comisii, împreună cu cererile şi documentele depuse de foştii proprietari sau moştenitorii acestora şi rudele până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţă, se vor transmite, în termen de 30 de zile, comisiei judeţene.


	- preşedinte:	- preşedintele consiliului judeţean;
	- membri:	- notarul public sau delegatul acestuia;
		- directorul general al direcţiei judeţene a finanţelor publice şi controlului financiar de stat;
		- directorul direcţiei judeţene de urbanism, lucrări publice şi amenajarea teritoriului;
		- şeful serviciului contencios al consiliului judeţean;
		- 2-6 specialişti din domeniile: gospodărie locativă şi expertizări în construcţii şi terenuri;
		- secretar - secretarul consiliului judeţean.

Art. 17. - Comisiile constituite potrivit art. 16 alin. 4 vor stabili, în termen de 60 de zile de la primirea propunerilor transmise de comisiile locale, dreptul foştilor proprietari sau al moştenitorilor acestora şi al rudelor până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţă pentru restituirea în natură, acordarea de despăgubiri, cuantumul acestor despăgubiri şi vor emite hotărâri în acest sens. În termen de 5 zile, hotărârile vor fi comunicate, în scris, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora şi rudelor până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţă, chiriaşilor din apartamentele care se vor restitui în natură, precum şi persoanelor juridice care deţin apartamentele. Evaluarea apartamentelor se va face de către comisii tehnice de specialitate desemnate de comisiile judeţene sau a municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov.

Art. 18. - Hotărârile comisiilor judeţene, ale comisiei municipiului Bucureşti şi ale comisiei sectorului agricol Ilfov sunt supuse controlului judecătoresc, potrivit legii civile, şi pot fi atacate în termen de 30 de zile de la comunicare.

Membrii comisiilor judeţene, ai comisiei municipiului Bucureşti, ai comisiei sectorului agricol Ilfov şi ai comisiilor locale, precum şi toţi funcţionarii publici implicaţi în aplicarea prezentei legi, care îndeplinesc cu întârziere, greşit, sau nu îndeplinesc atribuţiile ce le revin, răspund, după caz, disciplinar, material sau penal.

Art. 19. - Hotărârile comisiilor judeţene, ale comisiei municipiului Bucureşti, ale comisiei sectorului agricol Ilfov, precum şi hotărârile judecătoreşti, rămase definitive, se comunică petiţionarului şi primarului comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti, după caz.

Art. 21. - O dată cu restituirea în natură şi dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor se dobândeşte şi dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, aşa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului, cu excepţia suprafeţelor ocupate şi aferente altor construcţii şi dotări edilitare realizate, cu aprobări legale, după această dată.

Art. 22. - În cazul în care apartamentul care se restituie în natură se află într-o clădire cu mai multe apartamente, foştii proprietari sau moştenitorii lor dobândesc cotă-parte din proprietatea indiviză asupra tuturor părţilor de construcţii şi instalaţii, precum şi asupra dotărilor, care, prin natura lor, nu se pot folosi decât în comun.

În baza hotărârii comisiei judeţene şi a hotărârii judecătoreşti, definitive, după caz, beneficiarul restituirii în natură a apartamentului va cere înscrierea dreptului său în evidenţele de publicitate. Hotărârea comisiei judeţene sau, după caz, hotărârea judecătorească, definitivă, constituie titlu de proprietate.

Art. 23. - Procedurile speciale şi cele pentru obţinerea documentaţiilor necesare realizării drepturilor prevăzute de prezenta lege, precum şi formele de publicitate imobiliară sunt scutite de taxă de timbru.

Art. 24. - Rezolvarea cererilor privind restituirea în natură sau despăgubirea pentru imobilele cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului se face numai în temeiul prevederilor prezentei legi.

Art. 25. - Prin legi speciale se vor reglementa situaţiile juridice ale altor imobile decât cele care fac obiectul prezentei legi, trecute în proprietatea statului înainte de 22 decembrie 1989, indiferent de destinaţia lor iniţială, inclusiv ale celor demolate pentru cauze de utilitate publică.

Art. 26. - Foştii proprietari ai imobilelor cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, cu plata unor despăgubiri, nu mai beneficiază de măsurile reparatorii prevăzute de prezenta lege, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 2 alin. 2.

Măsurile reparatorii prevăzute de prezenta lege nu se aplică în cazul imobilelor cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului prin hotărâri judecătoreşti penale ori în temeiul Legii nr. 18/1968.

Suprafeţele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice, aflate la data de 22 decembrie 1989 în posesia acestora şi care depăşesc suprafaţa aferentă construcţiilor, rămân în proprietatea statului.

Art. 27. - Dreptul de a fi despăgubit, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, se acordă şi foştilor proprietari, respectiv moştenitorilor lor, ai imobilelor cu destinaţia de locuinţe, trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice după 6 martie 1945, care au fost înstrăinate până la 22 decembrie 1989, prin vânzare-cumpărare ori prin alte forme unor persoane fizice.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comună din 28 iunie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, şi a fost reexaminată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 26 septembrie 1995 şi de Senat în şedinţa din 9 noiembrie 1995 potrivit art. 145 alin. (1) din Constituţie, în urma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 73 din 19 iulie 1995*).