UPDATE: Colegiul de conducere al Curții de Apel i-a desemnat pe judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea să judece Dosarul ICA pe 26 iunie 2014. Patru zile mai târziu, pe 30 iunie, Camelia Bogdan judeca 3 dosare la Tribunalul București.

Când sistemul a vrut să-i execute pe Vântu, Voiculescu, Tender sau Oprescu, dosarele acestora au ajuns la unul sau la ambii magistrați-executanți: Bogdan și Mihalcea. Potrivit legii, completele de judecată sunt desemnate aleatoriu. Sistemul securist din România este însă deasupra legii. Așa se face că atunci când cineva, vinovat sau nevinovat, ajunge o țintă a sistemului, acesta încape, nealeatoriu, pe mâinile judecătorilor Bogdan și Mihalcea.

După ce îl susținuse ani de zile, Vântu s-a supărat pe Băsescu. Ca urmare, la sfârșitul lui 2010, Kovesi l-a trimis în judecată pe Vântu pentru favorizarea lui Nicolae Popa. Dosarul i-a fost repartizat Cameliei Bogdan, pe atunci judecător la Tribunalul București. Știind care este misiunea ei, judecătoarea Camelia Bogdan nu s-a mai obosit cu respectarea procedurii, dând termene de la o săptămână la alta. A fost recuzată de unul dintre inculpații din dosar, iar judecătoarea care a admis recuzarea a devenit imediat ținta răzbunării lui Kovesi.

Pentru că îl ura pe Voiculescu și voia să închidă Antena 3, Băsescu a vrut neapărat să vadă condamnări în Dosarul ICA. Așa se face că, în 26 iunie 2014, judecătorii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea de la Curtea de Apel Bucureşti au fost numiți direct, fără respectarea principiului desemnării aleatorii, să judece Dosarul ICA. Aceştia i-au condamnat pe Dan Voiculescu și pe ceilalți acuzați din dosar la pedepse uriașe, în urma unei execuţii sumare, în cadrul unui proces care a durat 12 zile, inclusiv un weekend. Ulterior, Camelia Bogdan s-a ocupat personal de confiscarea sediului Antena 3.

Pentru că Băsescu voia să dea RAFO rușilor și pentru că Ovidiu Tender a căzut la mijloc între Alina Bica și binom, judecătorii Bogdan și Mihalcea au primit o nouă misiune. În 2015, completul format din cei doi a fost trimis să-l execute pe Tender. Printr-o decizie internă a Curții de Apel, cei doi au fost despărțiți, dosarul rămânând însă la Camelia Bogdan, care a dispus sechestrarea tuturor bunurilor lui Tender și ale familiei sale. Tender a reușit să scape de judecătoarea Bogdan, recuzând-o, numai că sistemul i l-a trimis în locul ei pe judecătorul Mihalcea. Primul termen de judecată dat de Mihalcea a fost pe 3 iunie, următorul pe 4 iunie, la 12 ore de la încheierea ședinței din primul termen. În 4 iunie seara, Mihalcea a rămas în pronunțare și, pe 8 iunie, l-a condamnat pe Tender la nu mai puțin de 25 de ani de închisoare, pedeapsă înjumătățită pentru că, între timp, Tender formulase o plângere împotriva lui Bica.

Pentru că binomul a crezut că va câștiga alegerile locale arestând primari, în septembrie 2015, DNA l-a reținut pe Sorin Oprescu. Contestația privind arestul preventiv s-a judecat la Curtea de Apel București, unde ordinul a fost îndeplinit din nou de Camelia Bogdan. Aceasta nu s-a rezumat la menținerea măsurii arestării preventive împotriva lui Oprescu. Cu toate că nici măcar ancheta DNA nu se încheiase, judecătoarea Bogdan s-a pronunțat pe fond, declarându-l pe Oprescu „în mod indubitabil vinovat”.