Dar, pentru că subordonații lui Kovesi pot călători în timp, actul de sesizare din 2014 a fost „reconstituit”  în 2017 de procurorul Matei Adrian George. Astfel, actualul procuror al DNA a produs și a semnat un act cu antetul DNA pe care l-a datat 7.11.2014. Adică, cu un 1 an și 4 luni înainte de a se fi angajat la DNA.

În 10 octombrie 2017, DNA a început urmărirea penală în dosarul Baza Cutezătorii împotriva lui Mihnea Costoiu (fost ministru al Educației, în prezent rectorul Politehnicii București) și a lui Dinu Pescariu, cei doi fiind puși și sub control judiciar. Ulterior, Dinu Pescariu, delator notoriu al DNA, a dispărut din dosar, procurorii trimițându-l în judecată în 27 martie 2018 la Înalta Curte doar pe fostul ministru Costoiu.

Dosarul, deschis în 2014, a fost inițial instrumentat de procurorul Mihaela Iorga Moraru. Apoi acesta a fost preluat de Matei Adrian George, șef birou în cadrul DNA. Procurorul Matei a venit la DNA în 15 martie 2016 în urma unui interviu pe care i l-a luat Laura Codruța Kovesi. Potrivit informațiilor GIP, procurorul Matei a ajuns în DNA trimis de generalul SRI Adrian Ciocîrlan.

În 20 septembrie 2017, procurorul Matei și-a dat seama că dosarul pe care îl instrumenta era nul. Din dosar lipsea chiar primul act, și anume sesizarea din oficiu a procurorului DNA. Dar, pentru că misiunea procurorului Matei era să trimită în judecată un fost ministru, acesta nu a închis dosarul. În aceeași zi, procurorul DNA a dispus și a executat personal „reconstituirea actului de sesizare”.

Așa se face că dosarul în care a fost trimis în judecată Mihnea Costoiu are la bază un act cu antetul DNA datat 7.11.2014 și semnat „procuror Matei Adrian George”. La acea dată însă, procurorul Matei lucra la Tribunalul București, nu la DNA, unde s-a angajat un an și patru luni mai târziu, în martie 2016. E ca și cum Iohannis ar semna azi decretul prin care Emil Boc a fost nominalizat pentru funcția de premier al României în decembrie 2008.

Kovesi și restul șefilor din DNA au multe de ascuns. Multe dintre dosarele lor sunt pline de falsuri, mărturii mincinoase sau obținute sub presiune, înregistrări ilegale, probe fabricate, prostii și alte făcături. Acesta este și motivul pentru care Kovesi este încă în funcție, în ciuda deciziei Curții Constituționale: ilegalitățile trebuie acoperite.