Atacuri virulente și amenințări ale Cameliei Bogdan la adresa justiției din România după ce a pierdut procesul cu Grivco: „ „E ilegal”, „Trăim într-o țară de mâna a treia”, „Mi s-a pus pumnul în gură!”, „ Nu ai voie să vorbeşti de corupţie în România!”
În 17 ianuarie 2024, fosta judecătoare Camelia Bogdan a pierdut la Curtea de Apel București, procesul cu firma Grivco. Grivco ceruse instanței să constate caracterul ilicit al afirmațiilor pe care fost judecătoare le face despre firmă, în urma excluderii sale din magistratură.
În urma deciziei Curții de Apel, Camelia Bogdan a lansat o nouă serie de atacuri și amenințări la adresa magistraților și a sistemului judiciar din România.
Fosta judecătoare spune că judecătorii care nu i-au dat dreptate au comis o ilegalitate („E ilegal”, „E o deturnare a legii”, „Am fost frapată de încălcarea normelor de drept civil”). Camelia Bogdan își acuză foștii colegi de incompetență („Completul a demonstrat crasa necunoaștere a instituției răspunderii civile delictuale”).
Camelia Bogdan, care în prezent este angajata unui offshore din insulele Cayman, spune că România este „o ţară de mâna a treia”, în care „nu ai voie să vorbești de spălare de bani”.
Ea amenință că va arăta „autorităţilor internaţionale în ce ţară se trăieşte”.
În fine, Camelia Bogdan care a fost exclusă din magistratură după ce a falsificat sistemul Ecris, a creat un complet fantomă și a pronunțat o sentință ilegală, desființată ulterior de Înalta Curte susține că ar fi fost victima unui complot al sistemului judiciar: „Am fost exclusă din magistratură după ce am arătat cum este deturnată justiţia română în scopul spălării banilor”.
Camelia Bogdan a pierdut definitiv procesul pe care îl intentase GIP și Antenei 3. Înalta Curte a obligat-o să plătească 10.000 lei lui Mircea Badea, Mugur Ciuvică, Mihai Gâdea, Antenei 3 şi Grupului de Investigaţii Politice.
Prin Decizia nr. 1413 din 28 septembrie 2023, Înalta Curte a respins definitiv o acțiune lipsită de orice fundament logic și juridic a Cameliei Bogdan. Supărată pe dezvăluirile referitoare la conflictul de interese în care s-a aflat când a judecat dosarul ICA, fosta judecătoare a dat în judecată ANAF, mai mulți jurnaliști (Mihai Gâdea, Mircea Badea, Mugur Ciuvică, Liviu Alexa), o serie de organizații neguvernamentale (Grupul de Investigații Politice, Fundația FACIAS, Fundația Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, ANAF-ul, Antena 3 SA, dar și pe Dan Voiculescu și pe notarul Jean Andrei.
Camelia Bogdan a cerut, inițial, să i se plătească, drept daune morale, plata despăgubirilor pe care le-a stabilit în dosarul ICA și, ulterior, daune morale de 100 milioane de euro.
Procesul a început în 2019 și toate instanțele, Tribunalul Cluj, Curtea de Apel Cluj și, acum, Înalta Curte de Casație și Justiție, au respins toate cererile Cameliei Bogdan.
Tribunalul Cluj, prima instanță care a respins ca nefondată acțiunea Cameliei Bogdan a stabilit că reclamanta însăşi, prin faptele săvârşite, ce au determinat în două rânduri aplicarea unor sancţiuni disciplinare de către CSM, s-a pus singură în situaţia de a fi criticată. Judecătorii au constatat că nu este admisibilă restrângerea dreptului la liberă exprimare, în scopul de a se trece sub tăcere încălcări ale legii ori ale deontologiei în funcţionarea justiţiei.
Minuta Deciziei din 28 septembrie 2023 a Înaltei Curți poate fi citită aici Motivarea Deciziei Tribunalului Cluj poate fi citită aici
⦁ Începând din martie 2023, Camelia Bogdan lucrează la firma Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd. (CIMAC) ⦁ CIMAC este o firmă offshore de arbitraj înregistrată în Insulele Cayman. ⦁ Fiind înregistrat într-o zonă liberă din Insulele Cayman, offshore-ul la care lucrează Camelia Bogdan nu plătește nici un fel de taxe. ⦁ Insulele Cayman sunt unul dintre cele mai importante paradisuri fiscale din lume. În 2022, UE a pus Insulele Cayman pe lista neagră a paradisurilor fiscale care permit spălarea banilor. ⦁ Insulele Cayman aduc anual un prejudiciu de peste 83 miliarde de dolari statelor în care companiile înregistrate în Insulele Cayman ar fi trebuit să plătească taxe. ⦁ După excluderea sa din magistratură, Camelia Bogdan a dus o campanie publică furibundă pentru „neutralizarea offshore-urilor” și „recuperarea banilor sifonați prin offshore-uri”. ⦁ Patronul Cameliei Bogdan se mândrește cu „peste 30 de ani de experiență în industria offshore, în principal în Insulele Cayman, dar și în Insulele Virgine Britanice, Isle of Man, Gibraltar și Guernsey”.
Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd
În martie 2023, Camelia Bogdan s-a angajat ca arbitru, „cu normă întreagă”, la firma Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd.
Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd (CIMAC) este o firmă offshore de arbitraj înregistrată în Insulele Cayman. Firma a fost înființată în iulie 2018, dar a început să funcționeze în ianuarie 2023. Firma se ocupă cu soluționarea disputelor comerciale dintre companii.
Există o competiție între principalele paradisuri fiscale din Caraibe (Insulele Virgine Britanice, Bermuda și Insulele Cayman), pentru a se impune pe piața serviciilor de arbitraj.
Firmele de arbitraj din paradisuri fiscale oferă părților interesate de astfel de servicii posibilitatea de a ocoli instanțele naționale (în cazul firmelor de arbitraj înregistrate în Caraibe e vorba, în principal, de ocolirea instanțelor din Statele Unite), garantează secretul procedurilor de arbitraj, oferă facilități fiscale. Comisioanele firmelor care oferă servicii de arbitraj sunt foarte mari. Fiind înregistrată în Cayman, firma la care lucrează Camelia Bogdan nu plătește taxe pentru aceste comisioane.
Sediul social al Cayman International Mediation and Arbitration Centre este P.O. Box 1075, 3rd Floor, 90 Church Street, George Town,Grand Cayman, KY1-9006, Cayman Islands.
90 Church Street este adresa uneia dintre așa numitele „zone libere” din Insulele Cayman. Nenumărate firme offshore își au sediul social în această clădire cunoscută sub numele de Strathvale House. Companiile încorporate în zonele libere din Cayman nu plătesc taxe pe profit, taxe pe câștiguri de capital, taxe pe venituri individuale, taxe vamale șamd.
Insulele Cayman sunt un teritoriu al Marii Britanii aflat în Caraibe.
Insulele Cayman sunt unul dintre cele mai importante paradisuri fiscale din lume. Numărul offshore-urilor înregistrate aici (peste 100.000) este mai mare decât numărul locuitorilor.
Potrivit Tax Justice Network, Insulele Cayman sunt una dintre principalele destinații pentru ascunderea și spălarea banilor.
Începând in 13 martie 2022, Uniunea Europeană a pus Insulele Cayman pe lista neagră a paradisurilor fiscale care permit spălarea banilor, constatând că are deficiențe majore în privința regimului de sancționare a spălării banilor. Lista conține state și teritorii considerate de Uniune Europeană cu mare risc în privința spălării banilor. Între altele, Insulele Cayman nu au un regim de declarare a beneficiarilor reali ai companiilor înregistrate în această jurisdicție și nu anchetează și nici nu sancționează cazuri de spălare a banilor. Pe aceeași listă se mai află state ca Yemen, Panama, Uganda sau Coreea de Nord.
Una dintre obsesiile Cameliei Bogdan, după excluderea sa din magistratură, a fost lupta împotriva firmelor offshore.
În august 2017, la câteva luni de la decizia CSM de a o exclude din magistratură pentru că în timp ce judeca Dosarul ICA primise bani de la o parte din dosar, Camelia Bogdan anunța că vrea să înființeze „o asociație de investigatori care să se ocupe de „aducerea la bugetul de stat a banilor sifonați prin offshore-uri”.
În aceeași lună, Camelia Bogdan acuza într-un interviu SRI și SIE că refuză să aducă „la bugetul statului bunurile furate poporului român, care se găsesc în offshore-uri” și afirma că „structurile controlează firme offshore”.
În noiembrie 2017, Camelia Bogdan semna o inițiativă cetățenească, lansată în Franța, pentru „neutralizarea firmelor offshore”.
În aprilie 2018, Camelia Bogdan se declara „un judecător periculos pentru mafie” pentru că a „considerat necesar ca toţi judecătorii care pronunţă ordonanţe de plată şi permit transferul produsului infracţiunii în offshore prin această procedură să ia la cunoştinţă despre pericolul săvârşirii unor eventuale fapte de spălare de bani.”
Potrivit Regulamentului Universității București, Camelia Bogdan ar fi trebuit exmatriculată acum 2 luni de la doctorat.
Camelia Bogdan este doctorand al Școlii Doctorale a Facultății de drept a Universității din București din 1 octombrie 2013.
Potrivit Regulamentului studiilor universitare de doctorat în Universitatea din București, Camelia Bogdan ar fi trebuit să susțină teza de doctorat după 3 ani, în 2016. Camelia Bogdan a beneficiat de o serie de extinderi ale perioadei programului de doctorat:
– o întrerupere de studii pe motive medicale, în perioada 1 octombrie 2016 – 1 octombrie 2017;
– o prelungire de 12 luni, în perioada 1 octombrie 2017 – 1 octombrie 2018
– o perioadă de grație de 2 ani între 1 octombrie 2018 și 1 octombrie 2020.
La finalul perioadei de grație, Camelia Bogdan ar mai fi putut beneficia de o perioadă de amânare de maxim 2 ani. Această perioadă s-a încheiat pe 1 octombrie 2022, dată la care Camelia Bogdan ar fi trebuit exmatriculată.
GIP a solicitat rectorului Universității București să comunice public dacă a exmatriculat-o pe Camelia Bogdan. Am solicitat, de asemenea, ca, în cazul în care Camelia Bogdan nu a fost încă exmatriculată să fim informați cu privire la motivul pentru care rectorul Universității București nu a luat încă această decizie.
Decizia de exmatriculare a Cameliei Bogdan este cu atât mai relevantă, cu cât fosta judecătoare a primit bani pentru finalizarea studiilor de doctorat . Spre exemplu, în declarația de avere pe care a depus-o în 2017, Camelia Bogdan a spus că a primit din partea The Rațiu Charitable Foundation suma de 2.000 de lire sterline, cu titlu de „bursă/ grant pentru Doctorat”.
Banii primiți din acest tip de donații cu sarcină trebuie restituiți de fosta judecătoare în cazul exmatriculării sale.
Avocata Cameliei Bogdan în procesul pierdut la CEDO a fost judecătoarea Lucia Zaharia de la Curtea de Apel București. Un birou al Curții de Apel a fost folosit drept adresă de corespondență pentru avocata Cameliei Bogdan. GIP a sesizat CSM.
Potrivit Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, judecătorii pot să-și reprezinte colegii, dar exclusiv în fața instanțelor disciplinare naționale. Judecăoarea Lucia Zaharia nu avea dreptul să fie avocata Cameliei Bogdan la CEDO.
În 20 octombrie 2022, Camelia Bogdan a pierdut la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) procesul intentat în urma celei de a doua excluderi din magistratură.
Potrivit deciziei CEDO, Camelia Bogdan a fost reprezentată în acest proces de „dna A. L. Zaharia, avocat din București”. În realitate „avocata” A. L Zaharia este una și aceeași persoană cu Anamaria Lucia Zaharia, judecătoare la Curtea de Apel București.
Potrivit documentelor CEDO, făcute publice chiar de Camelia Bogdan, adresa de corespondență a avocatei sale a fost „Curtea de Apel București, Secția a VI-a, Splaiul Independenței nr. 5, biroul E 86, București, Sector 4, Romania”.
Judecătoarea Lucia Zaharia este co-președinte al Asociației Forumul Judecătorilor, asociație care a intervenit în favoarea Cameliei Bogdan în toate procesele disciplinare ale acesteia. Camelia Bogdan este și ea membră a Asociației Forumul Judecătorilor. În 2022, judecătoaea Zaharia a candidat, fără succes, pentru un loc în Consiliul Superior al Magistraturii.
GIP a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu săvârșirea unei abateri disciplinare de către judecătoarea Anamaria Lucia Zaharia.
Pe 20 octombrie 2022, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins plângerea cu nr. 32916/20 depusă de Camelia Bogdan în urma celei de a doua excluderi din magistratură. Completul CEDO a luat decizia în unanimitate. Plângerea Cameliei Bogdan a fost declarată inadmisibilă pe motiv că aceasta a depus, într-un proces pe care l-a intentat Grupului de Investigații Politice, documente confidențiale din dosarul său de la CEDO. Faptul că a încălcat obligația de confidențialitate a atras respingerea acțiunii sale ca fiind abuzivă.
Potrivit Comunicatului CEDO, Curtea a constatat că „deși fusese informată despre cerințele legate de confidențialitate”, Camelia Bogdan s-a folosit de documente din procesul intentat GIP, „încălcând principiul confidențialității impus de art. 39§2 din Convenția CEDO și art. 62§2 din Regulamentul Curții”. „Astfel, au stabilit judecătorii de la Strasbourg, conduita Cameliei Bogdan reprezintă un abuz de drept în înțelesul art. 35§3 (a) din Convenţie și, ca urmare, Curtea a declarat plângerea ca inadmisibilă.”
În decembrie 2021, GIP a transmis agentului guvernamental al României pentru CEDO o adresă prin care îl informa că judecătoarea suspendată Camelia Bogdan s-a folosit în procesul pe care l-a intentat organizației noastre de documente confidențiale ale CEDO.
în 2019, Camelia Bogdan a dat în judecată GIP, Antena 3, ANAF, mai mulți jurnaliști și fundații, solicitând, inițial, să i se plătească drept daune morale suma despăgubirilor pe care le-a stabilit în dosarul ICA. Ulterior s-a răzgândit și a cerut daune morale de 100 milioane lei.
Tribunalul Cluj a respins cererea ca nefondată, dar Camelia Bogdan a formulat apel la Curtea de Apel Cluj.
În data de 7 decembrie 2021, Camelia Bogdan a depus o cerere și mai multe înscrisuri la Curtea de Apel Cluj. Între aceste înscrisuri se află și mai multe documente referitoare la procedura de soluționare amiabilă a plângerii pe care Camelia Bogdan a făcut-o la CEDO referitor la a doua sa excludere din magistratură. În documentele CEDO depuse de Camelia Bogdan se spune clar: „Vă este atrasă atenția asupra faptului că toate documentele dosarului sunt publice, cu excepția celor referitoare la reglementarea pe cale amiabilă”. Cu toate acestea, exact aceste documente au fost depuse de Camelia Bogdan în procesul de la Cluj.
GIP a solicitat Agentului României să informeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului în legătură cu încălcarea de către Camelia Bogdan a obligației de confidențialitate a negocierilor în cazul soluționării pe cale amiabilă și să solicite respingerea acțiunii acesteia la CEDO ca abuzivă.
În 20 octombrie 2022, CEDO a luat act de abuzul comis de Camelia Bogdan și i-a declarat plângerea ca inadmisibilă.
Mai grav însă decât conduita abuzivă și lipsită de logică a Cameliei Bogdan în această speță este că această persoană a fost timp de mai bine de 12 ani judecător, hotărând destinele a sute de oameni.
Unul dintre aceștia, Gheorghe Mencinicopschi, a murit cu o zi înainte de decizia CEDO. Stătuse 2 ani în închisoare în urma condamnării date de judecătoarea Camelia Bogdan.
Potrivit ultimei sale declarații de avere, Camelia Bogdan a primit 310.000 de dolari cu titlu de „ajutor financiar” de la Fundația Rațiu, în 2021. Președintele Fundației Rațiu este Nicolae Rațiu, un om de afaceri cu mari interese în România, iar la momentul în care a primit banii Camelia Bogdan nu își pierduse încă definitiv funcția de judecător, fiind doar suspendată din magistratură.
În 23 mai 2022, după excluderea definitivă din magistratură, Camelia Bogdan a depus o declarație de avere, la încetarea funcției de judecător.
Potrivit acestei declarații, Bogdan a primit în ultimul an suma de 310.000 dolari de la Fundația Rațiu (Londra), cu titlul de „ajutor financiar” pentru „finalizarea unui masterat în Business și Finance Law în mai 2022, George Washington University Law School”.
Suma apare la rubrica „Cadouri, servicii sau avantaje primite gratuit” din declarația de avere.
Pe lângă „ajutorul financiar” primit de la Rațiu, Camelia Bogdan a mai beneficiat în 2021 de peste 75.000 dolari burse din Statele Unite, de 40.000 lei restituiri salariale și de alte sume de bani. Cu toate acestea, Camelia Bogdan declară că nu are nici un fel de active financiare (conturi, depozite, plasamente ș.a.m.d.) mai mari de 5.000 euro.
Potrivit declarațiilor de avere anterioare ale Cameliei Bogdan, aceasta a mai primit de la Fundația Rațiu 25.000 USD în 2019, 40.667 dolari în 2020. În total, între 2019 și 2021, Camelia Bogdan a primit de la fundația lui Nicolae Rațiu 375.500 de dolari.
Camelia Bogdan a depus ultima declarație de avere în urmă cu 4 luni, dar „instituțiile statului” par să nu fi observat suma uriașă primită de aceasta de la Fundația Rațiu.
Ce s-ar fi întâmplat dacă un alt judecător suspendat, un fost parlamentar, sau un fost ministru ar fi declarat că a primit, într-un singur an, un „ajutor financiar” de 310.000 dolari de la fundația unui om de afaceri cu 19 firme în România?
Ce ar fi făcut DNA, Parchetul General sau ANI într-un astfel de caz?
Unde ar fi fost acum acel judecător suspendat, fost parlamentar sau fost ministru?
Marți, 12 aprilie, Înalta Curte urmează să se pronunțe în recursul Cameliei Bogdan împotriva deciziei CSM de a o exclude, pentru a doua oară, din magistratură. Camelia Bogdan, prin avocata sa, a solicitat reducerea sancțiunii pe motiv că excluderea din magistratură ar fi o sancțiune prea aspră. Numai că faptele săvârșite de Camelia Bogdan sunt extrem de grave, iar aceasta nu se află la prima abatere, ea beneficiind deja de o reducere a sancțiunii disciplinare după prima decizie a CSM de a o exclude din magistratură.
Astfel, pe 5 iulie 2017, judecătorii supremi au decis anularea unei hotărâri pronunțate de judecătoarea Bogdan pe vremea când aceasta activa la Secția a II-a penală a Curții de Apel București. Hotărârea Cameliei Bogdan fusese atacată chiar de DIICOT, parchetul care dispusese trimiterea în judecată a mai multor persoane și căruia judecătoarea Bogdan îi dăduse câștig de cauză. Cu toate acestea, DIICOT contestase la ICCJ sentința Cameliei Bogdan, motivând ca hotărârea nu este legală și temeinică, atâta timp cât sunt dispuse măsuri de confiscare extinsă și confiscare specială față de terțe persoane față de care nu se efectuase niciun act de urmărire penală.
Dosarul disciplinar referitor la a doua excludere din magistratură a Cameliei Bogdan s-a bazat, așadar, pe o hotărâre definitivă a Înaltei Curți care a constatat că judecătoarea Bogdan a încălcat flagrant dispozițiile privind repartizarea aleatorie, prin păstrarea cu intenție a unui dosar în care înlocuise un judecător pentru un singur termen. Scopul a fost acela de a dispune, printre altele, confiscarea specială a unor sume de bani ale unui terț, notar public, care nici nu fusese parte în proces. Camelia Bogdan a pus sechestru inclusiv pe conturile biroului notarial și pe cele ale unui judecătoare cu care se afla în conflict, soția notarului.
Practic, completul care judecă contestația Cameliei Bogdan la decizia de excludere din magistratură nu poate constata acum o altă stare de fapt decât cea constatată chiar de Înalta Curte prin Hotărârea din 5 iulie 2017.
În plus, Camelia Bogdan nu se află la prima abatere și a beneficiat deja de o reducere a sancțiunii după prima decizie a CSM de a o exclude din magistratură, cea din februarie 2017. În decembrie 2017, Înalta Curte a înlocuit sancțiunea excluderii din magistratură a Cameliei Bogdan cu cea a mutării disciplinare, pe o perioadă de 6 luni, la Curtea de Apel Târgu Mureș. Printre argumentele Înaltei Curți a fost și acela că judecătoarea Bogdan se afla la prima abatere.
Înalta Curte a anulat deja principala apărare a Cameliei Bogdan în procesul în care judecătoarea contestădecizia CSM de a o exclude, pentru a doua oară, din magistratură.
Camelia Bogdan susține, prin avocații săi, că toate rezoluțiile din perioada 2018-2019 date de șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, ar fi lovite de nulitate, așadar și acțiunea disciplinară care a stat la baza deciziei CSM din 2 aprilie 2018 de a o exclude pe Bogdan din magistratură. Motivul susține Camelia Bogdan, ar fi că prelungirea mandatului lui Netejoru ar fi încălcat dreptul UE.
Numai că judecătoarea Bogdan nu e primul magistrat cu probleme care a formulat această apărare, iar Înalta Curte s-a pronunțat deja pe acest subiect.
Prin Decizia nr. 15 din 14 martie 2022, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți a anulat apărările judecătorilor și procurorilor care încearcă să scape de dosare disciplinare prin invocarea tezei ca Lucian Netejoru ar fi fost menținut nelegal în funcția de inspector șef interimar al Inspecției Judiciare. Înalta Curte a decis că menținerea în funcție a lui Netejoru „nu este de natură sa dea naștere unor îndoieli legitime cu privire la utilizarea prerogativelor și a funcțiilor Inspecției Judiciare ca instrument de presiune asupra activității judecătorilor și a procurorilor sau de control politic al acestei activități”.
Așadar rezoluția Inspecției Judiciare prin care s-a propus CSM-ului sancționarea Cameliei Bogdan e perfect legală.
Reamintim că, în 2 aprilie 2018, Secția de judecători a CSM a constatat că judecătoarea Bogdan a „săvârșit abaterea disciplinară prevăzută de art. 99 lit.o) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, respectiv „nerespectarea dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor”. Ca urmare, judecătorii din CSM au decis în unanimitate că „se justifică aplicarea față de pârâta judecător Camelia Bogdan a celei mai grave sancțiuni și anume excluderea din magistratură.”
Pe 12 aprilie, Înalta Curte urmează să se pronunțe pe recursul formulat de Camelia Bogdan împotriva deciziei de excludere.
În ianuarie 2016, Camelia Bogdan a creat un complet fantomă prin păstrarea cu intenție a unui dosar în care înlocuise un judecător pentru un singur termen. Ulterior, a pronunțat în acest dosar o sentință ilegală, dispunând măsuri de confiscare extinsă și confiscare specială împotriva unor persoane față de care nu se efectuase niciun act de urmărire penală.
Pe 5 iulie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis anularea hotărârii pronunțate de judecătoarea Bogdan, constatând că aceasta a încălcat flagrant dispozițiile privind repartizarea aleatorie a dosarelor.
Prin urmare, instanța disciplinară care judecă acum recursul Cameliei Bogdan împotriva deciziei CSM de a o exclude din magistratură este ținută de autoritatea de lucru judecat. Motivele reținute în decizia secției de judecători a CSM au fost deja constatate definitiv printr-o hotărâre a Înaltei Curți.
În plus, Camelia Bogdan nu este la prima abatere.
În 13 decembrie 2017, Înalta Curte a sancționat-o cu mutarea disciplinară pentru o perioadă de 6 luni la Târgu Mureș. Printr-o sentință rămasă definitivă, Înalta Curte a constatat că judecătoarea Bogdan este vinovată de incompatibilitate pentru că a subminat independența justiției subordonându-se, contra unei remunerații, unei firme private, deteriorând încrederea și respectul față de funcția de magistrat.