Procuroarea Alina Bica a băgat oameni la închisoare pentru abuz în serviciu știind foarte bine că prevederile din Codul Penal sunt neconstituționale. Ca dovadă, imediat ce a fost ea însăși acuzată de abuz în serviciu a reclamat neconstituționalitatea prevederilor din Codul Penal.

În 15 iunie 2016, Curtea Constituțională a luat decizia dezincriminării abuzului în serviciu în cazurile în care nu a fost încălcată o lege sau o ordonanță. Decizia Curții a fost luată în urma unei excepții de neconstituționalitate ridicată de inculpata Alina Bica în ianuarie 2016. Cu câteva luni înainte, în iunie 2015, judecătorii Mihalcea și Tudor de la Curtea de Apel București îi condamnaseră pe cei șapte inculpați din dosarul Tender – Carom la un total de 116 ani și 6 luni de închisoare pentru acuzații construite pe abuzul în serviciu, deși nu fuseseră încălcate nici legi, nici ordonanțe. Condamnările fuseseră date pe baza rechizitoriului semnat de procuroarea Alina Bica, judecătorii preluând cu copy – paste acuzațiile de abuz în serviciu formulate de aceasta.

Potrivit rechizitoriului, presupusa infracțiune în baza căreia s-a constituit dosarul Tender – Carom, a fost abuzul în serviciu. Concret, cei șapte inculpați au fost trimiși în judecată pentru încheierea a 4 contracte comerciale care au fost calificate de procuroarea Bica drept nelegale pentru că ar fi fost încheiate prin abuz în serviciu.

La câteva luni de la această sentință, Alina Bica, de această dată din postura de inculpată, invoca printr-o excepție neconstituționalitatea articolului din Codul Penal referitor la abuzul în serviciu. Procuroarea Alina Bica a știut că aceste prevederi din Codul Penal sunt neconstituționale, dar nu i-a păsat. Ea avea ordine de urmat și oameni de băgat la pușcărie.