GIP publică documente care demonstrează că primul ministru Theodor Stolojan a dat o bucată din parcul Herăstrău firmei la care era acţionar soţia sa.

Theodor Stolojan a fost campionul actelor normative “cu dedicaţie”. Alţi prim-miniştri sau miniştri care au făcut parte din guvernele României din 1990 încoace au încercat să-şi ascundă interesele în spatele unor firme, al unor prieteni sau măcar al unor rude mai îndepărtate. Theodor Stolojan este singurul demnitar român care a semnat hotărîri de guvern de pe urma cărora a profitat direct propria sa soţie. La începutul anilor 90, în perioada în care Theodor Stolojan era ministru de finanţe şi, apoi, prim-ministru, nici o afacere importantă a Biroului de Turism pentru Tineret (BTT) nu s-a făcut fără participarea directă a Elenei Stolojan.

Actualul BTT, moştenitorul Biroului de Turism pentru Tineret dinainte de 1989, este una dintre societăţile de stat implicate în mari scandaluri de corupţie. Afacerile necurate în care a fost implicată societatea au făcut obiectul mai multor anchete ale Parchetului, unul dintre şefii BTT (Liviu Vâclea) fiind chiar arestat şi condamnat pentru devalizarea companiei.

BTT-ul comunist a fost reorganizat mai întîi în „Compania autonomă de turism pentru tineret”. În februarie 1991, a fost creată Societatea Comercială “Compania de turism pentru tineret” (CTT) – SA care a preluat activul şi pasivul Companiei autonome de turism pentru tineret. Ulterior, societatea a revenit la sigla BTT, fiind denumită “Biroul de Turism şi Tranzacţii” şi reluînd, în cele din urmă, denumirea dinainte de 1989, “Biroul de Turism pentru Tineret”.

Compania de turism pentru tineret” (CTT) – SA a fost înfiinţată, ca societate comercială, prin Hotărîrea de Guvern nr. 91 din 4 februarie 1991. Hotărîrea a fost semnată de primul-ministru Petre Roman şi avizată de ministrul de finanţe Theodor Stolojan. Capitalul social al CTT era uriaş. Practic noua societate prelua aproape întregul patrimoniu al BTT-ului comunist (baze sportive, hoteluri, vile, terenuri ş.a.m.d.).

După doar o săptămînă de la înfiinţare, CTT se asocia cu Elena Stolojan, soţia ministrului de finanţe din acel moment, în firma “Dragon Medical Complex”. CTT participa în această firmă cu Baza de Agrement Băneasa, situată pe malul Lacului Băneasa, cu tot cu activele sale.

În urmă cu cîţiva ani publicam o serie de documente care demonstrau implicarea Elenei Stolojan în afacerea “Dragon Medical Complex”. După dezvăluirile noastre din 2004, Elena Stolojan s-a retras din Dragon Medical Complex, cesionîndu-şi acţiunile. Politicianul Theodor Stolojan nu a explicat însă niciodată cum a ajuns soţia sa asociata CTT-ului la doar o săptămînă după ce societatea de stat fusese înfiinţată printr-o Hotărîre a Guvernului din care făcea parte chiar Theodor Stolojan.

Tot fără explicaţii a rămas o altă afacere a familiei Stolojan cu CTT-ul. De această dată însă avem de a face cu o situaţie mult mai gravă decît cea din cazul Dragon Medical Complex.

În noiembrie 1992, primul ministru Theodor Stolojan a dat complexul turistic “Herăstrău” unei firme la care soţia sa era acţionar. Este vorba chiar de CTT SA.

În momentul înfiinţării (februarie 1991), Societatea Comercială “Compania de turism pentru tineret” (CTT) – SA era deţinută în proporţie de 100% de Compania autonomă de turism pentru tineret, al cărei patrimoniu, de altfel, îl preluase.

În 23 iulie 1992, mai multe persoane fizice şi societăţi comerciale private au devenit acţionari la CTT S.A. Statul, prin  Compania autonomă de turism pentru tineret, a rămas acţionar majoritar (87%), restul acţiunilor fiind deţinute de Viorel Păunescu (0,5%), Adela Papa – sora lui Viorel Păunescu (0,5%), Mihai Drula – un asociat al familiei Păunescu (0,5%), General Consulting and Management SRL şi Citadela SA – firme ale familie Păunescu (10% şi, respectiv, 1%) şi Dacia Felix Tour SA – o altă firmă desprinsă din BTT-ul comunist (0,5%).

După o lună şi jumătate, în 11 septembrie 1992, Elena Stolojan, soţia primului ministru de la acea dată, devenea acţionar la CTT S.A. Ea primea, prin cesiune, din partea firmei familiei Păunescu – Citadela S.A. – o parte din acţiunile deţinute de aceasta la CTT S.A. Citadela S.A. rămînea cu 0,97%, iar Elena Stolojan primea 100 de acţiuni la CTT S.A., adică 0,03%. Restul acţionariatului rămînea neschimbat.

După alte 2 luni, în 10 noiembrie 1992, premierul Theodor Stolojan semna Hotărîrea de Guvern nr. 718/1992 privind modificarea Hotărîrii Guvernului nr. 91/1991 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale “Compania de Turism pentru Tineret” – S.A. Hotărîrea semnată de Stolojan prevedea majorarea capitalului  social al CTT S.A. şi “întregirea patrimoniului Societăţii Comerciale “Compania de Turism pentru Tineret” – S.A.” cu “complexul sportiv, turistic şi de agrement “Herăstrău” Bucureşti”.

Astfel, după doar 2 luni de la momentul în care Elena Stolojan devenise acţionar al CTT S.A., valoarea acţiunilor sale a crescut considerabil. Motivul: Theodor Stolojan, primul ministru al României, a împroprietărit firma la care soţia sa era acţionar cu o parte din parcul Herăstrău.

Afacerea Stolojan – CTT este un caz unic pînă acum în România în care un prim-ministru dă, printr-o Hotărîre de Guvern, o bucată dintr-un parc al capitalei firmei la care soţia sa este acţionar.

În 1 februarie 2006, la prezentarea bilanţului Ministerului de Interne, preşedintele Traian Băsescu cerea autorităţilor să ancheteze “actele normative emise de Guvern, fie că sînt hotărîri, ordonanţe, ordonanţe de urgenţă, care sînt expresia ajungerii corupţiei pe masa Guvernului“. Deşi la vremea respectivă Ministerul de Interne era condus de democratul Vasile Blaga, nimeni nu l-a luat în serios pe preşedintele Băsescu. Pentru că, dacă autorităţile l-ar fi luat în serios, Theodor Stolojan ar fi fost astăzi anchetat pentru actele normative emise în favoarea soţiei sale în perioada în care era ministru de finanţe şi prim-ministru.

Mugur Ciuvică, preşedintele GIP

Documentele care au stat la baza acestei investigaţii sînt următoarele:

1. Datele de la Registrul Comerţului referitoare la istoricul acţionariatului CTT S.A.

2.  Hotărîrea de Guvern nr. 91 din 4 februarie 1991 

3. Hotărîrea de Guvern nr. 718/1992