Prin două Ordonanţe de Urgenţă (nr. 54/2010 și nr. 117/2010), Guvernul Boc a stabilit taxarea discriminatorie a unor categorii de produse alcoolice. Astfel, s-a introdus o cotă de accizare de 100 Euro/hl pentru băuturile fermentate altele decât berea și vinul (băuturi fermentate liniștit, de exemplu cidrul).

Introducerea accizelor la băuturile fermentate liniștit a fost motivată de Guvern prin luarea „unor măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale”. În realitate, măsura a avut efectul contrar. Evazioniştii nu doar că nu au fost afectaţi în nici un fel (ei oricum nu plăteau nici o taxă), dar au fost şi marii beneficiari ai suprataxării.  Pe de o parte, cei care produceau ilegal băuturi fermentate liniştit (multe dintre acestea prezentate drept „vin”) și le vindeau fără bon fiscal, pe piața neagră, au rămas fără concurenţa producătorilor legali, preţul produselor acestora din urmă crescând în urma introducerii accizei. Pe de altă parte, o serie de producători şi importatori au introdus pe în magazinele româneşti băuturi etichetate ca vin (pentru care acciza e 0), care în realitate sunt băuturi fermentate liniştit (pentru care ar fi trebuit să plătească acciza de 100 euro/hl).

Introducerea taxării discriminatorii nu a avut nici o justificare economică sau fiscală, fiind făcută de miniştrii Sebastian Vlădescu și Gheorghe Ialomiţianu doar pentru a scoate de pe piaţă producătorii legali de băuturi fermentate liniştit, producători care plăteau TVA, taxe pe salarii etc.

Într-un document oficial din 2 iulie 2013 (răspuns la o cerere de informaţii de interes public formulată de GIP), Ministerul Finanțelor Publice recunoaște că „la nivelul anului 2009, atunci când nivelul accizelor pentru băuturile fermentate liniştite, altele decât bere şi vinuri era 0, au fost eliberate pentru consum aproximativ 400.000 hl de astfel de produse. Ulterior majorării nivelului accizelor pentru aceste băuturi alcoolice, au fost eliberate pentru consum 4.950 hl în 2011, iar în 2012, au fost eliberate pentru consum 7.674 hl de produs”. Prin urmare, potrivit datelor oficiale ale Guvernului, producţia legală de băuturi fermentate liniştite a scăzut în 2011 şi 2012 cu peste 98%.

Măsura suprataxării băuturilor fermentate liniștit este unică în Uniunea Europeană. În prezent, statele membre aplică aceeași cotă de acciză vinului, cât și altor băuturi alcoolice fermentate.

În 26 iunie 2013, Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a adoptat Legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 117/2010. Prin această lege, Parlamentul a modificat Ordonanţa de Urgenţă 117/2010 în sensul eliminării accizei discriminatorii pentru o serie de băuturi fermentate liniştit (cidrul obţinut din mere şi pere, respectiv hidromelul obţinut din miere) şi a reducerii nivelului accizei de la 100 la 10 euro/hl, pentru celelalte tipuri de astfel de băuturi.

În 16 iulie 2013, preşedintele Traian Băsescu a retrimis în Parlament Legea privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 117/2010. Deşi prevederile Ordonanţei sunt extrem de numeroase, singurul motiv pentru care Traian Băsescu a refuzat promulgarea Legii de adoptare a Ordonanţei este chiar eliminarea taxării discriminatorii a băuturilor fermentate liniştit.

Adrian Rădulescu, consilierul prezidențial pentru politici economice şi sociale, este direct interesat de menţinerea taxării discriminatorii.

În 2010, când a fost introdusă acciza de 100 euro/hl pentru băuturile fermentate liniştit, Adrian Rădulescu era secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Devenit în 2011 deputat PDL, Rădulescu a candidat fără succes pentru un mandat de senator în 2012. În martie 2013, Traian Băsescu l-a numit consilier prezidenţial.

Adrian Rădulescu este unul dintre beneficiarii scoaterii de pe piaţă a producătorilor legali de băuturi fermentate liniştit în urma introducerii accizei din 2010.

Pe de o parte, Adrian Rădulescu este unul dintre producătorii de băuturi alcoolice din România care face evaziune fiscală. În noiembrie 2010, presa a publicat imagini care demonstrau că societatea comercială Domeniile Dealu Mare SRL din Urlaţi, aparţinând lui Adrian Rădulescu, vinde la negru vin în Piața Obor din Bucureşti. În mai 2011, presa a prezentat o altă anchetă care demonstra că o cramă a cărei proprietar este Adrian Rădulescu vinde vin fără bon fiscal.

Pe de altă parte, Domeniile Dealu Mare SRL din Urlaţi produce o băutură, „Pelin roşu de Urlaţi”, pe care o vinde în magazine drept vin, fără acciză, deşi în realitate este o băutură fermentată şi ar trebui accizată cu 100 euro/hectolitru. Băutura este distribuită de Societatea de Promovare a Vinului SRL, firmă în spatele căreia se află același Adrian Rădulescu.

În perioada aprilie – iunie 2013, Organizaţia Patronală a Producătorilor de Băuturi Alcoolice (VINROM) a sesizat Ministerul Finanţelor Publice şi Direcţia de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliţiei în legătură cu o serie de cazuri de evaziune fiscală de pe piaţa vinului din România. Potrivit VINROM, evaziunea se face prin etichetarea drept vin a unor produse care în realitate sunt băuturi fermentate liniştit.

Unul dintre cazurile de evaziune semnalate de VINROM este cel al „Pelinului roşu de Urlaţi” produs de Domeniile Dealu Mare SRL. Potrivit VINROM, vinul pelin este o băutură aromatizată pe baza de vin căreia i se adaugă plante şi substanţe aromatizante. Legislaţia românească şi cea europeană clasifică această băutură ca fiind băutură fermentată. Singurele arome pe care le poate avea un produs pentru a fi etichetat „vin” sunt cele de struguri şi de butoi. Prin urmare, conform măsurii introduse în 2010, „Pelinului roşu de Urlaţi” ar trebui să i se aplice o acciză de 100 de euro/hectolitru. Faptul că acest produs este vândut drept „vin”, cu acciză 0, reprezintă o încălcare a Codului Fiscal, adică un caz de evaziune fiscală.

În 2011, în urma dezvăluirilor din presă legate de afacerile lui cu vinuri, Adrian Rădulescu s-a retras din acţionariatul SC Domeniile Dealu Mare SRL. Deşi declarase presei că vrea să-şi vândă participarea în firmă, Adrian Rădulescu şi-a cesionat cele 50% din părțile sociale ale SC Domeniile Dealu Mare SRL fiului său, Ştefan Rădulescu.

Deşi, potrivit Monitorului Oficial, preţul cesiunii a fost de 52.600 lei, nu există nici o menţiune privind înstrăinarea părților sociale de la SC Domeniile Dealu Mare SRL în declaraţiile de avere depuse de Rădulescu.

Potrivit ultimei sale declaraţii de avere (depusă în 23 mai 2013), Adrian Rădulescu deţine 89.500 metri pătraţi de viţă de vie la Urlaţi şi are de recuperat 601.380 lei de la Domeniile Dealu Mare SRL.

Societatea de Promovare a Vinului SRL, firma care distribuie „Pelinul roşu de Urlaţi” este controlată de acelaşi Adrian Rădulescu şi tot prin intermediul fiului lui. Societatea de Promovare a Vinului SRL a fost înființată de Adrian Rădulescu, care s-a retras ulterior, Ștefan Rădulescu deținând în prezent 66,6% din firmă.

În 22 mai 2013, Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București a transmis un răspuns VINROM. Potrivit acestui răspuns, semnat de comisarul șef de poliție Oprea Marius, cazul de evaziune fiscală în care sunt implicate firmele controlate de Adrian Rădulescu „formează obiectul cercetărilor în dosarul penal nr. 205340/2013”.

Documentele care au stat la baza acestei anchete:

1. Cerere în baza Legii 544/2001 adresată Ministerului Finanţelor Publice

2. Răspunsul Ministerului Finanţelor Publice

3. Cererea de reexaminare asupra Legii privind aprobarea OUG 117/2010

4. Sesizarea VINROM adresată Ministerului Finanţelor Publice

5. Sesizarea VINROM adresată Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliţiei

6. Răspunsul Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti