Două anonime au stat la baza redeschiderii dosarului ICA

30 July 2014

Grupul de Investigaţii Politice (GIP) publică în premieră cele două sesizări care au stat la baza redeschiderii Dosarului ICA de către Direcţia Naţională Anticorupţie condusă de Daniel Morar: o copie a unui articol apărut într-un ziar dubios depusă de „un cetăţean scîrbit” şi o sesizare anonimă prin care se cerea anchetarea lui Dan Voiculescu pentru că îl „combate” pe preşedintele Traian Băsescu, a lui Mircea Badea pentru „agresivitate premeditată” şi a jocurilor de la televizor ale căror prezentatoare sunt înjurate „cât se poate de porno”.

În 10 iunie 2005, Dosarul ICA a fost închis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu o decizie de neîncepere a urmăriri penale. În 2007, după declanşarea procedurilor pentru Referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, Daniel Morar a făcut tot posibilul să redeschidă Dosarul ICA în care Dan Voiculescu primise NUP în 2005. Neavând argumente legale, DNA a folosit ca motive pentru redeschiderea dosarului două delaţiuni ridicole.

1. În data de 7 martie 2007, „un cetăţean scîrbit” a depus la DNA o copie xerox a unui articol apărut în Curentul, ziar cunoscut pentru băsismul său deşănţat. Pe această copie xerox, cetăţeanul a scris, cu pixul, că „este cazul să se redeschidă dosarul”„bate la ochi” şi că „Dura lex, sed lex”.

Cele câteva cuvinte scrise cu pixul pe o copie xerox a unui articol de ziar au fost ridicate de DNA la rangul de „plângere anonimă”. În urma acesteia, fără a face nici cea mai mică verificare, comisarul şef Berchez Marian, ofiţer de poliţie judiciară în cadrul DNA a constatat într-un Referat că: „din conţinutul sesizării rezultă că au fost încălcate prevederile legale privind desfăşurarea licitaţiei”. Ca urmare, comisarul şef Berchez a propus „înregistrarea lucrării în registrul de lucrări penale”. Referatul a fost aprobat de comisarul Cătălin Ştefan Aldea, şeful Serviciului Investigaţii şi de procurorul şef de Secţie DNA, Doru Florin Ţuluş.

2. Al doilea document care a stat la baza redeschiderii Dosarului ICA a fost o sesizare anonimă transmisă procurorului şef al DNA, Daniel Morar, în data de 3 aprilie 2007. Sesizarea este nebunească, partizană şi agramată. În sesizare i se cere lui Daniel Morar:
- să-l investigheze pe Dan Voiculescu pentru că „a combătut vehement acuzele ce i s-au adus de către preşedintele Băsescu”;
- să investigheze „campaniile permanente ale lui Dan Voiculescu împotriva duşmanilor săi – Băsescu, PD şi susţinătorii săi”;
- să investigheze „agresivitatea premeditată a lui Mircea Badea”;
- să investigheze „aeroflota proprie” a lui Dan Voiculescu din primii ani de după 1990 şi aeronava din această aeroflotă cu care „se pare că zbura şi Ion Iliescu”;
- să investigheze situaţia cu „mătuşa Tamara din Australia” de la care ar fi primit bani Dan Voiculescu în perioada 1992-1993;
- să investigheze faptul că, datorită preluării ICA de către Dan Voiculescu, România este „ca un trup fără cap”;
- să investigheze „jocurile mai mult sau mai puţin tâmpite” de la posturile tv Antena 1 şi Prima;
- să direcţioneze banii proveniţi din jocurile televizate „într-un cont pentru pensionarii care au pensii sub 300 RON lunar”.

Anonima are trei părţi.
- În prima parte i se solicită lui Daniel Morar să investigheze „cu care bani a început perioada de îmbogăţire a numitului Voiculescu Dan”. Potrivit anonimei, „numitul Voiculescu Dan avea bani să cumpere ICA încă din 1992-1993” şi „se zvonea că Voiculescu Dan dispunea imediat după 1990 de aprox. 85 milioane dolari şi că ar fi avut o aeroflotă proprie. Cu unul din aceste aeronave se pare că zbura şi Ion Iliescu”. De asemenea, potrivit anonimei, în timp ce preşedintele şi premierul transmit la Bruxelles un mesaj de stimulare a cercetării „alţii precum Voiculescu Dan a distrus Institutul de cercetare pentru chimie alimentară”.
- În cea de-a doua parte a sesizării i se cerea lui Daniel Morar să îl cerceteze pe Dan Voiculescu pentru că „a combătut vehement acuzele ce i s-au adus de către preşedintele Băsescu că în calitate de patron de trust media influenţează şi manipulează opinia publică”. Potrivit anonimei, „Voiculescu Dan conduce şi dirijează din umbră aceste manipulări şi campanii permanente împotriva duşmanilor săi – Băsescu, PD şi susţinătorii lor”. În susţinerea afirmaţiilor sale, anonimul oferea următorul argument: „La Antena 1 dacă s-ar derula retro emisiunile „În gura presei” vom constata că zilnic Mircea Badea vânează tot ce găseşte în presă în legătură cu Băsescu şi susţinătorii săi manifestând o agresivitate premeditată”.
- În partea a treia i se solicita lui Daniel Morar să interzică jocurile „mai mult sau mai puţin tâmpite” difuzate de Antena 1, Prima TV etc. Printr-un calcul foarte complex, anonimul demonstra că numai din aceste emisiuni fiecare post obţine între 36.000.000 şi 48.000.000 euro net lunar. Potrivit anonimei, „există foarte mulţi oameni care cad în aceste capcane, alţii care au mai multă gândire telefonează şi înjură cât se poate de porno pe prezentatoare care-şi vede mai departe de treabă neperturbată şi fără ruşine”. În final i se solicită lui Daniel Morar „recuperarea acestor sume necuvenite acumulate imoral profitând de naivitatea unor oameni şi direcţionarea acestora într-un cont pentru pensionarii care au pensii de sub 300 RON lunar”.

Ce a făcut DNA în cazul celei de-a doua sesizări anonime întrece orice limită a ticăloşiei. Pentru că sesizarea era nesemnată, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a cerut printr-o rezoluţie olografă să se realizeze „copii ale plicului pe care e menţionat expeditorul”. Potrivit aceleaşi rezoluţii, DNA a primit ca sarcină „examinarea aspectelor privind pe Voiculescu Dan”. Mai mult, pentru a da o aparenţă de serozitate sesizării, conducerea Parchetului a cerut ca o copie să ajungă la Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA). În urma datelor obţinute de pe plic, DNA l-a identificat ca autor al sesizării din 3 aprilie 2007 pe Popa Vasile din Bucureşti. Acesta a fost citat la DNA ca „parte vătămată” pentru data de 18 mai 2007. Nu se ştie ce s-a întâmplat la DNA la acea dată. La dosar există o declaraţie dată de Popa Vasile în 11 iunie 2007, potrivit căreia el nu ştie nimic despre privatizarea ICA.

GIP publică următoarele documente:
1. Copia xerox după un articol din Curentul din 7 martie 2007
2. Sesizarea anonimă din 3 aprilie 2007
3. Referatul comisarului şef Berchez Marian din 26 aprilie 2007
4. Rezoluţia olografă a Parchetului de pe lângă ÎCCJ din 3 aprilie 2007
5. Citaţia DNA adresată lui Popa Vasile pentru data de 18 mai 2007
6. Declaraţia de martor a lui Popa Vasile din 11 iunie 2007

GIP solicită redeschiderea dosarului de spălare de bani al lui Traian Băsescu

28 July 2014

Grupul de Investigații Politice (GIP) a transmis luni, 28 iulie 2014, președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) o solicitare privind redeschiderea dosarului de spălare de bani al lui Traian Băsescu.

GIP a solicitat revenirea asupra deciziei Plenului ONPCSB din data de 17.12.2004 prin care a fost clasată lucrarea S/IV/1014/17.12.2004 referitoare la Băsescu Traian născut în data de 4 noiembrie 1951 în oraşul Basarabi, județul Constanţa.

Am cerut să fie analizate următoarele tranzacții suspecte:

1. Cumpărarea de către Băsescu Traian a unui imobil situat în Şoseaua Bucureşti – Ploieşti 137B

În data de 21 octombrie 2002, Băsescu Traian și Băsescu Maria au cumpărat un imobil situat în Şoseaua Bucureşti – Ploieşti nr. 137B. Potrivit Actului de vânzare-cumpărare, preţul convenit a fost de 280.000 dolari, suma fiind plătită în numerar.

Băsescu Traian a explicat public, în mai multe rânduri, că banii cu care a cumpărat imobilul din Șoseaua București – Ploiești nr. 137B provin din vânzarea, în data de 14 octombrie 2002, unui teren situat în municipiul București pe Aleea Privighetorilor.

În realitate, potrivit lucrării ONPCSB cu nr. S/IV/1014/17.12.2004, banii obținuți de Băsescu Traian din vânzarea terenului de pe Aleea Privighetorilor nu au fost folosiți pentru cumpărarea imobilul din Șoseaua București – Ploiești. Potrivit lucrării ONPCSB, „Băsescu Traian a încasat la data de 15.10.2002 sumele de care dispune (8.285 mld lei și 110.000 USD), în baza unui contract de vânzare-cumpărare teren. Banii au fost folosiți inițial pentru constituirea și lichidarea succesivă a unor depozite, iar apoi, echivalentul în USD al întregii sume a fost transferat în contul fiicei sale, Băsescu Ioana, deschis la ABN AmroBank, la data de 10.06.2003 . (…) Menționăm că Băsescu Ioana a retras în numerar 30.000 USD, iar cu diferența a fost constituit un depozit în valoare de 347.107 USD.”

În afara banilor obținuți în urma vânzării terenului din Aleea Privighetorilor, pe care i-a transferat fiicei sale, Băsescu Traian nu deținea legal nici în conturi, nici în numerar suma necesară achiziționării imobilului din Șoseaua București – Ploiești.

Potrivit documentelor oficiale (lucrarea ONPCSB și declarațiile de avere ale lui Băsescu Traian), la data cumpărării imobilului Băsescu Traian și soția sa dețineau în bănci 26.405 euro şi 36.964 dolari. Acești bani nu au fost folosiți pentru a plăti imobilul, sumele regăsindu-se în declarațiile de avere ulterioare anului 2002.

Potrivit propriilor sale declarații publice, Băsescu Traian nu deținea nici în numerar banii necesari achiziționării imobilului din Șoseaua București – Ploiești. În 25 martie 2002, Băsescu Traian declara agenției de presă Mediafax: Din punctul de vedere al banilor, am suficienţi cât să încep să-mi construiesc o casă şi insuficienţi ca să o termin”. În iunie 2002, într-un interviu acordat cotidianului Jurnalul național, Băsescu Traian declara Nu reuşesc să vând acum terenul (din Aleea Privighetorilor), deşi aş vrea, pentru că până la 31 decembrie nu pot să-mi fac casa de care am nevoie. (…) Nu reuşesc să contractez un credit la nivelul la care am nevoie pentru construcţia casei, aşa că va trebui să vând terenul din Aleea Privighetorilor”.

Prin urmare, în data de 21 octombrie 2002, Băsescu Traian și soția sa au plătit în numerar 280.000 dolari pentru cumpărarea unui imobil situat în Şoseaua Bucureşti Ploieşti nr. 137B,
- fără a folosi bani din propriile conturi;
- fără a deține această sumă în mod legal în numerar;
- fără a folosi banii obținuți din vânzarea terenului din Aleea Privighetorilor.

Cumpărarea imobilului din Şoseaua Bucureşti Ploieşti nr. 137B reprezintă o operațiune prin care Băsescu Traian a spălat o sumă de 280.000 dolari a cărei proveniență nu o poate justifica.

2. Cumpărarea și vânzarea de către Băsescu Traian a unui teren din Aleea Privighetorilor

În 9 august 2000, Băsescu Traian și Cășuneanu Costel au cumpărat câte un teren intravilan în municipiul București, Aleea Privighetorilor nr. 51, Sectorul 1. Deși terenurile erau lipite, aveau aceeași suprafață, au fost cumpărate în aceeași zi, de la același intermediar, la același notar, Traian Băsescu a plătit un preț de 3,5 ori mai mic decât Costel Cășuneanu. Cășuneanu a plătit prețul pieței de la acea dată, respectiv 222.430 dolari, în timp ce Băsescu a plătit doar 66.037 dolari.

Doi ani mai târziu, pe 14 octombrie 2002, Băsescu Traian i-a vândut terenul său, format din 3 parcele in suprafață totală de 3708,11 mp, lui Cășuneanu Costel. Vânzarea s-a făcut prin intermediul cumnatei acestuia din urmă, Blaj Gabriela. Cășuneanu i-a plătit lui Băsescu 361.540 dolari, adică de 5,5 ori mai mult decât plătise Băsescu cu 2 ani în urmă.

Aceste operațiuni imobiliare sunt simulate și ilicite, fiind încheiate în unicul scop de a oferi o acoperire transferului unor sume semnificative de bani de la Cășuneanu Costel către Băsescu Traian.

În 15 octombrie 2002, Băsescu Traian s-a prezentat cu o sacoșă de bani la banca ABN AmroBank, unde a depus în numerar 110.000 dolari în contul 2641.00.1700.50/USD. Deși Oficiul Național de Prevenire și Combatere (ONPCSB) a Spălării Banilor ar fi trebuit să se sesizeze în urma acestei operațiuni, acest lucru nu s-a întâmplat.

ONPCSB a anchetat tranzacția dintre Băsescu și Cășuneanu abia 2 ani mai târziu, în lucrarea S/IV/1014/17.12.2004. În ciuda probelor evidente, în data de 17.12.2004, ONPCSB, condus la acea vreme de Ilie Iulian Dragomir, a dispus clasarea lucrării nr. S IV/1014 referitoare la Băsescu Traian. Motivul invocat de ONPCSB a fost că „Președintele se bucură de imunitate”.

Clasarea lucrării referitoare la Băsescu Traian este ilicită, neexistând vreo dispoziție legală care să permită clasarea unei lucrări a ONPCSB în care există indicii temeinice ale existenței unor infracțiuni. Conform articolului 6 alineatul 1 din Legea nr. 656/2002, „oficiul va proceda la analizarea și prelucrarea informațiilor, iar atunci când se constată existența unor indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanțare a actelor de terorism, va sesiza de îndată Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție”. Astfel, ONPCSB avea obligația de a sesiza de îndată Parchetul, neavând atribuții cu privire la constatarea imunității făptuitorului Băsescu Traian.

Mai mult, același articol 6 din Legea nr. 656/2002 stabilește limitativ singurul caz în care ONPCSB poate decide clasarea: „Dacă în urma analizării și prelucrării informațiilor primite de Oficiu nu se constată existența unor indicii temeinice de spălare a banilor sau de finanțare a actelor de terorism, Oficiul păstrează informațiile în evidență”. Ulterior, dacă „informațiile nu sunt completate timp de 10 ani, ele se clasează în cadrul Oficiului”. Nici una dintre cele două condiții necesare pentru a dispune clasarea (neconstatarea unor indicii temeinice de spălare a banilor, respectiv necompletarea informațiilor timp de 10 ani) nu a fost îndeplinită în cazul lucrării ONPCSB cu nr. S/IV/1014/17.12.2004 referitoare la Băsescu Traian.

Mugur Ciuvică
Președintele Grupului de Investigații Politice

Decizia Plenului ONPCSB din data de 17.12.2004 prin care a fost clasată lucrarea S/IV/1014/17.12.2004 referitoare la Băsescu Traian se găsește aici.

Plângere penală împotriva Monicăi Macovei

24 July 2014

În data de 11 iulie 2014, Fundația pentru Apărarea Cetățenilor împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) și Grupul de Investigații Politice (GIP) au depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție un Denunț împotriva Monicăi Macovei.

Documentul se găsește aici.

În dosarul ICA, DNA pune din greşeală sechestru pe un teren care nu aparține vreunei persoane acuzate în dosar

7 July 2014

GIP publică un document intern al DNA care demonstrează că instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi continuă să facă greşeli stupide în Dosarul ICA.

În data de 1 iulie 2014, Curtea de Apel Bucureşti a extins sechestrul asigurător pe mai multe bunuri ale lui Dan Voiculescu şi ale celorlalte persoane acuzate în dosar. Total dezinteresaţi de corectitudinea dosarului, reprezentanţii DNA s-au prezentat pentru a pune sechestrul pe un teren care aparține Bazei de Agrement Băneasa, aflată în imediata vecinătate a sediului Grivco. Baza de Agrement Băneasa nu are nicio legătură cu Dosarul ICA. Astfel, potrivit documentului intern al DNA, în 4 iulie 2014, comisarul şef Năulea Ionel Constantin Oliwer şi comisarul şef Nichifor George, amândoi ofiţeri de poliţie judiciară în cadrul DNA, s-au deplasat pentru a pune sechestru asiguratoriu asupra „imobilului (…) aflat în Bucureşti, Sectorul 1, str. Gârlei nr. 1, respectiv a bazei de agrement Băneasa”.

De altfel, dacă reprezentanţii DNA ar fi avut un minimum de bună credinţă, şi-ar fi dat seama chiar şi din această greşeală că întregul dosar ICA este o făcătură. GIP publică şi un Raport de evaluare a terenului Bazei de Agrement Băneasa, realizat în decembrie 2002, perioadă în care a avut loc şi privatizarea ICA. Potrivit Raportului realizat de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare din Turism, valoarea terenului de 22.030,18 mp era de 1.372.663 dolari, adică aproximativ 1.000.000 de euro.

Terenul care face obiectul Dosarului ICA are o suprafaţă de 36.676.79 mp, este lipit de terenul Bazei de Agrement Băneasa şi a fost evaluat de specialistul DNA care a stabilit prejudiciul în dosarul ICA la 60.000.000 euro.

Avem aşadar două terenuri lipite, cel al ICA fiind de 1,6 ori mai mare decât cel al Bazei de Agrement Băneasa. Cu toate acestea, potrivit DNA, valoarea terenului din Dosarul ICA este de 60 de ori mai mare decât valoarea Bazei de Agrement Băneasa.

GIP publică:
1. Documentul intern al Direcţiei Naţionale Anticorupţie
2. Raportul de evaluare a terenului Bazei de Agrement Băneasa

Parchetul General a început urmărirea penală în Dosarul Cioloş – ICA

26 June 2014

Grupul de Investigaţii Politice (GIP) publică documente care demonstrează că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început urmărirea penală într-un dosar în care actualul comisar european Dacian Cioloş este acuzat de abuz în serviciu.

Urmărirea penală a început în urma unei plângeri depuse în 19 martie 2014 de Jean-Cătălin Sandu, unul dintre cei acuzaţi în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) de către Agenţia Domeniilor Statului (ADS).

Dacian Cioloş este acuzat că în calitate de ministru al Agriculturii a decis în mod ilegal constituirea ca parte civilă a ministerului în acest dosar.

În data de 24 septembrie 2008, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a solicitat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să comunice dacă se constituie ca parte civilă în Dosarul privatizării ICA. În 14 octombrie 2008, Dacian Cioloş răspunde afirmativ DNA şi constituie Ministerul Agriculturii ca parte civilă în dosar.

Continuare

13 abuzuri şi greşeli grave comise de DNA în Dosarul ICA

4 June 2014

Grupul de Investigaţii Politice publică o serie de documente care demonstrează că Dosarul ICA este o făcătură. În Rechizitoriul procurorilor DNA probele sunt înlocuite de o serie de greşeli stupide care i-ar fi sărit în ochi şi unui elev de clasa a V-a mai puţin înzestrat. Total dezinteresaţi de corectitudinea dosarului, procurorii DNA susţin că a fost încălcată o lege din viitor, confundă semestrul cu trimestrul, încurcă datele de apariţie ale unor Monitoare Oficiale, confundă persoane care au acelaşi nume de familie, nu ştiu care este diferenţa dintre un anunţ de privatizare şi o listă cu societăţi privatizabile .

1. DNA susţine că a fost încălcată o lege din viitor.
- Potrivit Rechizitoriului, DNA acuză Guvernul României că, prin adoptarea HG 451/2002 privind transformarea ICA în societate comercială pe acţiuni, a încălcat Legea 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”.
- În realitate, HG 451/2002 a intrat în vigoare în 23 mai 2002, în timp ce Legea 290/2002 a intrat în vigoare în 29 mai 2002, data la care a fost publicată în Monitorul Oficial. Prin urmare, DNA susţine că o hotărâre de guvern a încălcat o lege care încă nu exista.

Continuare

DNA demonstrează că Dosarul ICA este fabricat

28 May 2014

În Rechizitoriul DNA în care judecătorul Stan Mustaţă a fost arestat, apar stenograme din care rezultă că Dosarul ICA este unul fabricat, Dan Voiculescu fiind „băgat cu forţa în acest dosar”.

În data de 29 aprilie 2014 judecătorul Stan Mustaţă, care judeca Dosarul ICA la Curtea de Apel București, a fost reținut de DNA. În 26 mai 2014 judecătorul a fost trimis în judecată fiind acuzat că a constituit un grup infracţional împreună cu Ion Boraciu şi Florian Alexandru.

Din Rechizitoriul prin care Stan Mustaţă a fost trimis în judecată reiese că:

1. Dosarul ICA este o făcătură a procurorilor DNA, aceştia neavând nici o probă împotriva lui Dan Voiculescu;
2. Repartizarea dosarului nu a fost aleatorie;
3. Judecătorul Stan Mustaţă ştia că este urmărit de DNA pentru că judecă dosarul lui Dan Voiculescu;
4. Judecătorul Stan Mustaţă a făcut cerere de abţinere în Dosarul ICA pentru a scăpa de presiunea pe care o făcea DNA asupra sa pentru condamnarea lui Dan Voiculescu.

Continuare

Firma lui Rareş Bogdan a primit 308.708 euro de la ASF

11 March 2014

Trend Communication SRL, firma lui Rareş Bogdan, a primit în 2007 şi 2008 de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (actuala Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF) 8 contracte în valoare totală de 308.708,65 euro. Contractele au fost acordate fără licitaţie în urmare unor proceduri de „solicitare de oferte”. Obiectul contractelor a fost reprezentat de organizarea de întâlniri între reprezentanţii Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi reprezentanţi ai pieţei de asigurări, ai administraţiei publice locale, ai mass media.

În februarie 2014, în urma dezvăluirilor legate de veniturile membrilor ASF, Rareş Bogdan a fost unul dintre cei mai vehemenţi critici ai „caracatiţei de la ASF”. În 12 februarie 2014, Rareş Bogdan susţinea că „pe o piaţă a asigurărilor de 25 de miliarde de euro, o mână de băieţi deştepţi fac reguli care determină Fondul Monetar International şi Comisia Europeană să suspecteze România de o boală grea: corupţia incurabilă”. Rareş Bogdan a omis să precizeze că el însuşi a primit de la băieţii deştepţi, de la caracatiţa de la ASF, de la cei vinovaţi de corupţie incurabilă contracte de 308.000 euro fără licitaţie.

GIP publică lista celor 8 contracte primite de Trend Communication de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Contractele au fost semnate de Rareş Bogdan în calitate de director general al Trend Communication şi de Angela Toncescu în calitate de preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Continuare

Colaboratorul Securităţii Traian Băsescu a minţit în faţa instanţei

13 February 2014

Traian Băsescu a fost colaborator al Securităţii şi este un mare mincinos.

Grupul de Investigaţii Politice publică declaraţia mincinoasă dată de Traian Băsescu în faţa instanţei în data de 17 martie 2004. Declaraţia a fost dată la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în procesul de calomnie intentat în urma dezvăluirilor legate de colaborarea sa cu Securitatea. Documentul, semnat de Traian Băsescu, demonstrează că acesta a minţit instanţa declarând:Nu am avut legături cu persoane ce făceau parte din Securitate. După Revoluţie nu am fost contactat de nici un reprezentant al Securităţii. De altfel, niciodată nu am fost contactat de un astfel de reprezentant.

Decizia CNSAS publicată astăzi, 13 februarie 2014, demonstrează încă o dată că Traian Băsescu a fost în permanentă şi directă legătură cu Securitatea, că a dat note la Securitate, că „TRAIAN” îl informa direct pe şeful Securităţii Port Constanţa, locotenent colonel Petre Şerbu.

De altfel, colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea fusese deja confirmată de Decizia 310/26.09.2006 a Colegiului CNSAS. Potrivit acestei Decizii:

Continuare

Firmele controlate de consilierul prezidențial Adrian Rădulescu sunt cercetate penal pentru evaziune fiscală cu băuturi alcoolice

5 September 2013

Prin două Ordonanţe de Urgenţă (nr. 54/2010 și nr. 117/2010), Guvernul Boc a stabilit taxarea discriminatorie a unor categorii de produse alcoolice. Astfel, s-a introdus o cotă de accizare de 100 Euro/hl pentru băuturile fermentate altele decât berea și vinul (băuturi fermentate liniștit, de exemplu cidrul).

Introducerea accizelor la băuturile fermentate liniștit a fost motivată de Guvern prin luarea „unor măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale”. În realitate, măsura a avut efectul contrar. Evazioniştii nu doar că nu au fost afectaţi în nici un fel (ei oricum nu plăteau nici o taxă), dar au fost şi marii beneficiari ai suprataxării.  Pe de o parte, cei care produceau ilegal băuturi fermentate liniştit (multe dintre acestea prezentate drept „vin”) și le vindeau fără bon fiscal, pe piața neagră, au rămas fără concurenţa producătorilor legali, preţul produselor acestora din urmă crescând în urma introducerii accizei. Pe de altă parte, o serie de producători şi importatori au introdus pe în magazinele româneşti băuturi etichetate ca vin (pentru care acciza e 0), care în realitate sunt băuturi fermentate liniştit (pentru care ar fi trebuit să plătească acciza de 100 euro/hl).

Continuare

Pagina următoare »
  • Grupul de Investigaţii Politice (GIP) este o organizaţie care realizează anchete şi analize referitoare la oamenii politici din România. De asemenea, GIP monitorizează activitatea instituţiilor statului şi modul în care acestea administrează banii publici. Preşedintele GIP este Mugur Ciuvică. Materialele de pe acest site pot fi preluate fără acordul prealabil al GIP.
  • Arhiva

  • Recente

  • Comentarii recente

  • Grupul de Investigații Politice │ Contact: office@grupul.ro