În dosarul ICA, DNA pune din greşeală sechestru pe un teren care nu aparține vreunei persoane acuzate în dosar

7 July 2014

GIP publică un document intern al DNA care demonstrează că instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi continuă să facă greşeli stupide în Dosarul ICA.

În data de 1 iulie 2014, Curtea de Apel Bucureşti a extins sechestrul asigurător pe mai multe bunuri ale lui Dan Voiculescu şi ale celorlalte persoane acuzate în dosar. Total dezinteresaţi de corectitudinea dosarului, reprezentanţii DNA s-au prezentat pentru a pune sechestrul pe un teren care aparține Bazei de Agrement Băneasa, aflată în imediata vecinătate a sediului Grivco. Baza de Agrement Băneasa nu are nicio legătură cu Dosarul ICA. Astfel, potrivit documentului intern al DNA, în 4 iulie 2014, comisarul şef Năulea Ionel Constantin Oliwer şi comisarul şef Nichifor George, amândoi ofiţeri de poliţie judiciară în cadrul DNA, s-au deplasat pentru a pune sechestru asiguratoriu asupra „imobilului (…) aflat în Bucureşti, Sectorul 1, str. Gârlei nr. 1, respectiv a bazei de agrement Băneasa”.

De altfel, dacă reprezentanţii DNA ar fi avut un minimum de bună credinţă, şi-ar fi dat seama chiar şi din această greşeală că întregul dosar ICA este o făcătură. GIP publică şi un Raport de evaluare a terenului Bazei de Agrement Băneasa, realizat în decembrie 2002, perioadă în care a avut loc şi privatizarea ICA. Potrivit Raportului realizat de Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare din Turism, valoarea terenului de 22.030,18 mp era de 1.372.663 dolari, adică aproximativ 1.000.000 de euro.

Terenul care face obiectul Dosarului ICA are o suprafaţă de 36.676.79 mp, este lipit de terenul Bazei de Agrement Băneasa şi a fost evaluat de specialistul DNA care a stabilit prejudiciul în dosarul ICA la 60.000.000 euro.

Avem aşadar două terenuri lipite, cel al ICA fiind de 1,6 ori mai mare decât cel al Bazei de Agrement Băneasa. Cu toate acestea, potrivit DNA, valoarea terenului din Dosarul ICA este de 60 de ori mai mare decât valoarea Bazei de Agrement Băneasa.

GIP publică:
1. Documentul intern al Direcţiei Naţionale Anticorupţie
2. Raportul de evaluare a terenului Bazei de Agrement Băneasa

Parchetul General a început urmărirea penală în Dosarul Cioloş – ICA

26 June 2014

Grupul de Investigaţii Politice (GIP) publică documente care demonstrează că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a început urmărirea penală într-un dosar în care actualul comisar european Dacian Cioloş este acuzat de abuz în serviciu.

Urmărirea penală a început în urma unei plângeri depuse în 19 martie 2014 de Jean-Cătălin Sandu, unul dintre cei acuzaţi în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) de către Agenţia Domeniilor Statului (ADS).

Dacian Cioloş este acuzat că în calitate de ministru al Agriculturii a decis în mod ilegal constituirea ca parte civilă a ministerului în acest dosar.

În data de 24 septembrie 2008, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a solicitat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să comunice dacă se constituie ca parte civilă în Dosarul privatizării ICA. În 14 octombrie 2008, Dacian Cioloş răspunde afirmativ DNA şi constituie Ministerul Agriculturii ca parte civilă în dosar.

Continuare

13 abuzuri şi greşeli grave comise de DNA în Dosarul ICA

4 June 2014

Grupul de Investigaţii Politice publică o serie de documente care demonstrează că Dosarul ICA este o făcătură. În Rechizitoriul procurorilor DNA probele sunt înlocuite de o serie de greşeli stupide care i-ar fi sărit în ochi şi unui elev de clasa a V-a mai puţin înzestrat. Total dezinteresaţi de corectitudinea dosarului, procurorii DNA susţin că a fost încălcată o lege din viitor, confundă semestrul cu trimestrul, încurcă datele de apariţie ale unor Monitoare Oficiale, confundă persoane care au acelaşi nume de familie, nu ştiu care este diferenţa dintre un anunţ de privatizare şi o listă cu societăţi privatizabile .

1. DNA susţine că a fost încălcată o lege din viitor.
- Potrivit Rechizitoriului, DNA acuză Guvernul României că, prin adoptarea HG 451/2002 privind transformarea ICA în societate comercială pe acţiuni, a încălcat Legea 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”.
- În realitate, HG 451/2002 a intrat în vigoare în 23 mai 2002, în timp ce Legea 290/2002 a intrat în vigoare în 29 mai 2002, data la care a fost publicată în Monitorul Oficial. Prin urmare, DNA susţine că o hotărâre de guvern a încălcat o lege care încă nu exista.

Continuare

DNA demonstrează că Dosarul ICA este fabricat

28 May 2014

În Rechizitoriul DNA în care judecătorul Stan Mustaţă a fost arestat, apar stenograme din care rezultă că Dosarul ICA este unul fabricat, Dan Voiculescu fiind „băgat cu forţa în acest dosar”.

În data de 29 aprilie 2014 judecătorul Stan Mustaţă, care judeca Dosarul ICA la Curtea de Apel București, a fost reținut de DNA. În 26 mai 2014 judecătorul a fost trimis în judecată fiind acuzat că a constituit un grup infracţional împreună cu Ion Boraciu şi Florian Alexandru.

Din Rechizitoriul prin care Stan Mustaţă a fost trimis în judecată reiese că:

1. Dosarul ICA este o făcătură a procurorilor DNA, aceştia neavând nici o probă împotriva lui Dan Voiculescu;
2. Repartizarea dosarului nu a fost aleatorie;
3. Judecătorul Stan Mustaţă ştia că este urmărit de DNA pentru că judecă dosarul lui Dan Voiculescu;
4. Judecătorul Stan Mustaţă a făcut cerere de abţinere în Dosarul ICA pentru a scăpa de presiunea pe care o făcea DNA asupra sa pentru condamnarea lui Dan Voiculescu.

Continuare

Firma lui Rareş Bogdan a primit 308.708 euro de la ASF

11 March 2014

Trend Communication SRL, firma lui Rareş Bogdan, a primit în 2007 şi 2008 de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (actuala Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF) 8 contracte în valoare totală de 308.708,65 euro. Contractele au fost acordate fără licitaţie în urmare unor proceduri de „solicitare de oferte”. Obiectul contractelor a fost reprezentat de organizarea de întâlniri între reprezentanţii Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi reprezentanţi ai pieţei de asigurări, ai administraţiei publice locale, ai mass media.

În februarie 2014, în urma dezvăluirilor legate de veniturile membrilor ASF, Rareş Bogdan a fost unul dintre cei mai vehemenţi critici ai „caracatiţei de la ASF”. În 12 februarie 2014, Rareş Bogdan susţinea că „pe o piaţă a asigurărilor de 25 de miliarde de euro, o mână de băieţi deştepţi fac reguli care determină Fondul Monetar International şi Comisia Europeană să suspecteze România de o boală grea: corupţia incurabilă”. Rareş Bogdan a omis să precizeze că el însuşi a primit de la băieţii deştepţi, de la caracatiţa de la ASF, de la cei vinovaţi de corupţie incurabilă contracte de 308.000 euro fără licitaţie.

GIP publică lista celor 8 contracte primite de Trend Communication de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Contractele au fost semnate de Rareş Bogdan în calitate de director general al Trend Communication şi de Angela Toncescu în calitate de preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Continuare

Colaboratorul Securităţii Traian Băsescu a minţit în faţa instanţei

13 February 2014

Traian Băsescu a fost colaborator al Securităţii şi este un mare mincinos.

Grupul de Investigaţii Politice publică declaraţia mincinoasă dată de Traian Băsescu în faţa instanţei în data de 17 martie 2004. Declaraţia a fost dată la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în procesul de calomnie intentat în urma dezvăluirilor legate de colaborarea sa cu Securitatea. Documentul, semnat de Traian Băsescu, demonstrează că acesta a minţit instanţa declarând:Nu am avut legături cu persoane ce făceau parte din Securitate. După Revoluţie nu am fost contactat de nici un reprezentant al Securităţii. De altfel, niciodată nu am fost contactat de un astfel de reprezentant.

Decizia CNSAS publicată astăzi, 13 februarie 2014, demonstrează încă o dată că Traian Băsescu a fost în permanentă şi directă legătură cu Securitatea, că a dat note la Securitate, că „TRAIAN” îl informa direct pe şeful Securităţii Port Constanţa, locotenent colonel Petre Şerbu.

De altfel, colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea fusese deja confirmată de Decizia 310/26.09.2006 a Colegiului CNSAS. Potrivit acestei Decizii:

Continuare

Firmele controlate de consilierul prezidențial Adrian Rădulescu sunt cercetate penal pentru evaziune fiscală cu băuturi alcoolice

5 September 2013

Prin două Ordonanţe de Urgenţă (nr. 54/2010 și nr. 117/2010), Guvernul Boc a stabilit taxarea discriminatorie a unor categorii de produse alcoolice. Astfel, s-a introdus o cotă de accizare de 100 Euro/hl pentru băuturile fermentate altele decât berea și vinul (băuturi fermentate liniștit, de exemplu cidrul).

Introducerea accizelor la băuturile fermentate liniștit a fost motivată de Guvern prin luarea „unor măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale”. În realitate, măsura a avut efectul contrar. Evazioniştii nu doar că nu au fost afectaţi în nici un fel (ei oricum nu plăteau nici o taxă), dar au fost şi marii beneficiari ai suprataxării.  Pe de o parte, cei care produceau ilegal băuturi fermentate liniştit (multe dintre acestea prezentate drept „vin”) și le vindeau fără bon fiscal, pe piața neagră, au rămas fără concurenţa producătorilor legali, preţul produselor acestora din urmă crescând în urma introducerii accizei. Pe de altă parte, o serie de producători şi importatori au introdus pe în magazinele româneşti băuturi etichetate ca vin (pentru care acciza e 0), care în realitate sunt băuturi fermentate liniştit (pentru care ar fi trebuit să plătească acciza de 100 euro/hl).

Continuare

luju.ro: Strasbourg Observers despre decizia CEDO în cazul Ciuvică v. România

8 August 2013

Site-ul www.luju.ro publică o analiză a cercetătorilor specializaţi în jurisprudenţa CEDO de la Universitatea din Ghent din Belgia referitoare la decizia CEDO în cazul Ciuvica v. România.

RESTRANGEREA DREPTURILOR CONVENTIEI? – CEDO criticata pentru modul in care se dau decizii de inadmisibilitate cu majoritate. Site-ul Strasbourg Observer: ”A trece cu vederea decizia Curtii in cazul Ciuvica v. Romania ar fi cu atat mai problematic cu cat ea face parte dintr-o jurisprudenta ingrijoratoare prin care CEDO pare sa lase mai putine alternative cetatenilor care isi exercita drepturile, decat statelor care restrang aceste drepturi”

Strasbourg Observers, un site al cercetatorilor specializati in jurisprudenta CEDO de la Human Rights Center de la Facultatea de Drept a Universitatii Ghent din Belgia publica un articol al autorului Stijn Smet in care acesta trage un semnal de alarma asupra unor decizii de inadmisibilitate pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in ultimele luni de zile, prin decizii luate ”cu majoritate” la CEDO. Autorul ridica mari semne de intrebare si chiar ingrijorari, subliniind ca o plangere adresata Curtii de la Strasbourg nu poate fi „vadit neintemeiata„ din moment ce nu e luata aceasta decizie cu unanimitate, ci doar cu o majoritate din 7 judecatori ai Curtii. Articolul este mai amplu, dar vom reda traducerea unor pasaje importante. In articol, un paragraf extrem de interesant este legat de cauza Ciuvica vs Romania.

Continuare

Fostul soţ al lui Kovesi a fost angajatul RCS & RDS

3 June 2013

Fostul soţ al lui Kovesi a fost angajatul RCS & RDS SA
Grupul de Investigaţii Politice (GIP) publică documente care demonstrează legătura dintre Laura Codruţa Kovesi şi RCS & RDS SA.
Eduard Kovesi, fostul soţ al procurorului şef DNA, a fost subalternul lui Ioan Bendei, directorul general al RCS & RDS SA.
În 25 septembrie 2006 Laura Codruţa Kovesi a depus o declaraţie de avere în calitate de procuror şef al DIICOT Sibiu. Potrivit acestei declaraţii, pe care o publicăm, Eduard Kovesi era angajatul RCS & RDS SA.
Relaţia dintre familia Kovesi şi RCS & RDS SA poate explica de ce Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) condusă de Laura Codruţa Kovesi refuză să ancheteze afacerea prin care RCS & RDS SA i-a dat milioane de euro lui Dumitru Dragomir. Aceeaşi relaţie poate explica de ce DNA susţine RCS & RDS SA în conflictele sale comerciale, colaborând cu Ioan Bendei la punerea în scenă a acuzaţiilor de şantaj la adresa directorului Antena 1.

Grupul de Investigaţii Politice (GIP) publică documente care demonstrează legătura dintre Laura Codruţa Kovesi şi RCS & RDS SA.

Eduard Kovesi, fostul soţ al procurorului şef DNA, a fost subalternul lui Ioan Bendei, directorul general al RCS & RDS SA.

În 25 septembrie 2006, Laura Codruţa Kovesi a depus o declaraţie de avere în calitate de procuror şef al DIICOT Sibiu. Potrivit acestei declaraţii, pe care o publicăm, Eduard Kovesi era angajatul RCS & RDS SA.

Relaţia dintre familia Kovesi şi RCS & RDS SA poate explica de ce Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) condusă de Laura Codruţa Kovesi refuză să ancheteze afacerea prin care RCS & RDS SA l-a plătit pe Dumitru Dragomir cu milioane de euro. Aceeaşi relaţie poate explica de ce DNA susţine RCS & RDS SA în conflictele sale comerciale, colaborând cu Ioan Bendei la punerea în scenă a acuzaţiilor de şantaj la adresa directorului Antena 1.

Declaraţia de avere din 25 septembrie 2006 a Laurei Codruţa Kovesi se găseşte aici.


RDS l-a plătit pe Dumitru Dragomir cu 1,7 milioane euro

30 May 2013

În perioada 2009 – 2011, SC RCS & RDS SA a primit de la Liga Profesionistă de Fotbal (LPF), condusă de Dumitru Dragomir, dreptul de difuzare a meciurilor din Liga I. Tot RCS & RDS a primit dreptul de difuzare pentru meciurilor din Liga I şi în sezoanele 2011 – 2014.

Grupul de Investigaţii Politice (GIP) publică documente care arată că RCS & RDS a plătit nu doar echipele din Liga I, ci şi pe Dumitru Dragomir. Începând cu 2009, una dintre afacerile personale ale lui Dumitru Dragomir a fost finanţată cu 1,7 milioane euro de către RCS & RDS. Este vorba despre Crystal Palace Ballrooms, un complex luxos de săli de evenimente aflat în imediata apropiere a Palatului Parlamentului şi a Pieţei Unirii din Bucureşti, pe Calea Rahovei nr. 198A. Complexul se află în proprietatea SC BODU SRL, firmă deţinută în totalitate de Dumitru Dragomir.

În 15 august 2009, SC BODU SRL a încheiat un contract de asociere în participaţiune cu RCS & RDS. Conform acestui contract, firma lui Dragomir a încasat de la RCS & RDS suma de 1.700.000 de euro în schimbul unor servicii şi drepturi derizorii.

Continuare

Pagina următoare »
  • Grupul de Investigaţii Politice (GIP) este o organizaţie care realizează anchete şi analize referitoare la oamenii politici din România. De asemenea, GIP monitorizează activitatea instituţiilor statului şi modul în care acestea administrează banii publici. Preşedintele GIP este Mugur Ciuvică. Materialele de pe acest site pot fi preluate fără acordul prealabil al GIP.
  • Arhiva

  • Recente

  • Comentarii recente

  • Grupul de Investigații Politice │ Contact: office@grupul.ro