Firma de casă a lui Emil Boc va număra voturile la alegerile locale din 2016.

21 April 2016

În 31 martie 2016, Autoritatea Electorală Permanentă a acordat firmei Net Brinel din Cluj un contract în valoare de 6.655.559 lei pentru softul de numărare a voturilor de la alegerile locale din 2016.

Contractul a fost acordat fără licitație, iar motivul este unul incredibil: „situație de urgență extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă”. Adică Autoritatea Electorală Permanentă nu a putut prevedea că vor fi alegeri locale în 2016.

Beneficiarul contractul, Net Brinel, este o firmă abonată de ani de zile la contractele Primăriei Cluj Napoca. Un singur exemplu: toate calculatoarele achiziționate de Primăria condusă de Boc provin de la firma Net Brinel.

Microbii lui Tolontan

11 April 2016

Mircea Badea și Mugur Ciuvică publică o serie de informații și documente care demonstrează că, în campania de învinovățire a medicilor din România pentru tragedia de la Colectiv, domnul Cătălin Tolontan manipulează opinia publică.

De luni de zile, Cătălin Tolontan susține că toate victimele incendiului de la Colectiv care nu au murit in club au fost omorâte de medicii români, în frunte cu Raed Arafat. Mult timp am considerat că această campanie se poate explica prin ignoranta autorului. Ne-am înșelat. Simpla ignoranță nu explică de ce autorul nu compară datele din cazul Colectiv cu informații despre alte cazuri de mari arși din lume, inclusiv cu schemele de tratament care se aplică la nivel International.

Continuare

Cătălin Avramescu – o rușine pentru diplomația românească

7 April 2016

Între 2011 și 2016, România a avut în Finlanda un ambasador cu grave probleme la mansardă. Înainte de a fi numit consilier prezidențial al lui Traian Băsescu și, ulterior, ambasador, Cătălin Avramescu s-a remarcat nu doar prin faptul că era un lingău de cea mai joasă speță al lui Băsescu, ci și prin numeroase ieșiri necontrolate.

Câteva exemple:
În aprilie 2007, Cătălin Avramescu cerea românilor să pună mâna pe arme împotriva guvernului Tăriceanu. În aceeași lună, Avramescu spunea că România nu are nevoie de Constituție. În noiembrie 2007, Cătălin Avramescu cerea desființarea partidelor politice. În decembrie 2007 promova ideea eliminării oricărei opoziții parlamentare.

Marți, 5 aprilie 2016, președintele Klaus Iohannis (sau Johannis) l-a rechemat pe Cătălin Avramescu din funcția de ambasador, încheind astfel 5 ani rușinoși pentru diplomația românească.

Mai jos, câteva dintre elucubrațiile lui Cătălin Avramescu.

Continuare

Transgaz a cumpărat telefoane de fițe pentru selfie-uri. Caietul de sarcini a fost semnat de directorul Sergiu Lascu, fratele Laurei Codruța Kovesi.

14 March 2016

După ce sora sa a ajuns șefa procurorilor din România, Sergiu Lascu a fost angajat la o mare companie de stat, Transgaz Mediaș. Lascu a avansat rapid de la funcția de „șef serviciu telecom” la cea de „director infrastructură tehnologia informației”. Fratele Laurei Codruța Kovesi a ajuns astfel să fie unul dintre cei mai bine plătiți angajați din România. În 2014, Sergiu Lascu a încasat un salariu de 11.600 RON (peste 2.500 euro) pe lună de la compania de stat.

În calitate de director infrastructură TI, Sergiu Lascu a semnat caietul de sarcini în baza căruia Transgaz a cumpărat, în 10 februarie 2016, 839 de telefoane mobile plătind 490.245 (110.000 euro) lei fără TVA .

Potrivit caietului de sarcini semnat de fratele șefei DNA, pentru zeci de telefoane dintre cele cumpărate de compania de stat, unul dintre criterii este calitatea selfie-urilor. Astfel, Transgaz solicită ca „Front-facing camera” telefoanelor respective să aibă o rezoluție de minim 8 megapixeli.

Și alte cerințe din caietul de sarcini arată clar că Sergiu Lascu a aprobat cheltuirea banilor companiei de stat pentru cumpărarea de telefoane pentru uzul personal al colegilor săi din Transgaz. De exemplu: Music Player-ul să filtreze muzica după Album, Artist, Playlist; sistemul audio să fie „Surround”; rezoluția video să fie UHD 4K (3840 x 2160); sistemul de operare să fie „iOS 8” (ceea ce înseamnă că sunt telefoane Apple).

Procurorul șef al DNA a anunțat recent că instituția pe care o conduce se va dota cu aparatură de interceptare în valoare de 10,4 milioane de euro pentru a putea asculta mai bine telefoanele. Astfel, va putea să urmărească ce selfie-uri își fac, ce muzică ascultă și la ce filme se uită fratele ei și colegii acestuia din conducerea Transgaz.

Camelia Bogdan minte

19 February 2016

Astăzi, la 10 zile de la dezvăluirile GIP referitoare la faptul că în timp ce judeca Dosarul ICA a primit bani de la Ministerul Agriculturii, Camelia Bogdan și șeful ei, generalul SRI Florian Coldea, au dat un răspuns de toată jena.

1. Judecătoarea Camelia Bogdan se apără de acuzația de incompatibilitate invocând o hârtie emisă special pentru ea de un alt subordonat al generalului Coldea, fostul șef al ANI, Horia Georgescu, aflat în prezent în arest la domiciliu pentru fapte de corupție.

2. Judecătoarea Camelia Bogdan minte când susține: „nu am încasat drept remuneraţie pentru prestaţia mea ca lector sub nicio formă, nicio sumă de bani de la vreo parte din dosarul ICA”. În timp ce judeca Dosarul ICA, judecătoarea Camelia Bogdan a primit 10.000 de lei de la Ministerul Agriculturii, parte implicată în dosar și a petrecut un sejur de două săptămâni la Poiana Brașov pe banii aceluiași minister.

Continuare

În timpul procesului ICA, judecătoarea Bogdan a primit bani de la partea vătămată, Ministerul Agriculturii

10 February 2016

În timp ce judeca Dosarul ICA, judecătoarea Camelia Bogdan a primit 10.000 lei de la Ministerul Agriculturii, parte vătămată în Dosarul ICA și a petrecut un sejur de două săptămâni la Poiana Brașov în cadrul unui program finanțat de același minister. La câteva zile după revenirea din sejur, judecătoarea Bogdan a dat o sentință definitivă în favoarea Ministerului Agriculturii.

Pe 26 iunie 2014, conducerea Curții de Apel i-a desemnat pe judecătorii Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea să judece Dosarul ICA. Cei doi nu mai judecaseră nici un dosar la Curtea de Apel Bucureşti, fiind proaspăt avansaţi la această instanţă.

Primul termen judecat de Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea în Dosarul ICA a fost în 1 iulie 2014. În 7 iulie, la cel de-al doilea termen, judecătorii au anunțat că intră în concediu până pe 4 august, când a fost fixat un nou termen în dosar.

GIP publică documente care demonstrează că judecătoarea Camelia Bogdan și-a petrecut jumătate din acest concediu la Poiana Brașov într-un program finanțat de una dintre părțile din Dosarul ICA. Mai mult, judecătoarea Bogdan a și primit 10.000 lei de la respectiva parte.

Continuare

Firmele lui Adrian Sârbu au căpușat compania americană care deține ProTV

9 December 2015

În octombrie 2015, Antena 3 a publicat o serie de e-mailuri descoperite de procurori în urma perchezițiilor din Dosarul Gala Bute. Potrivit acestor documente, politica editorială a mai multor mass-media din România a fost subordonată intereselor Elenei Udrea.

Una dintre dezvăluirile care ne-a atras atenția a fost aceea că două grupuri de presă cu proprietari diferiți, unul patronat de compania americană CME, celălalt patronat de Adrian Sârbu, funcționau ca o singură entitate atunci când primeau comenzi de la Elena Udrea.

Pornind de la această informație, GIP a realizat o amplă investigație referitoare la Adrian Sârbu și ProTV. Publicăm azi prima parte a acestei investigații.

Rezumat

De la înființarea ProTV (în 1995), până la plecarea sa din companie (în 2013), Adrian Sârbu a căpușat practic compania americană Central European Media Enterprises (CME), deținătoarea postului de televiziune. Acest lucru s-a făcut cu știința acționarului principal al companiei, Ronald Lauder. Ca partener local și director general al operațiunilor CME din România, Adrian Sârbu a construit postul TV cu cea mai mare audiență din țară. De pe urma acestui succes a profitat însă în primul rând Adrian Sârbu, nu proprietarul postului de televiziune, CME.

Continuare

Cronologia Dosarului Mihăileanu

19 May 2015

18 aprilie 2007: Grupul de Investigații Politice depune un denunț la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3. Denunțul se referă la funcționarii implicați în cazul Mihăileanu, nu și la Traian Băsescu.

7 mai 2007: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 își declină competența către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5

7 februarie 2008: GIP face plângere de tergiversare a dosarului.

29 mai 2008: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 informează GIP că anchetează faptele semnalate.

3 iulie 2008: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 își declină competența către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pe motiv că s-ar fi „formulat plângere împotriva președintelui Traian Băsescu”.

2 octombrie 2008: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție decide Neînceperea Urmăririi Penale față de Traian Băsescu și disjungerea și declinarea cauzei pentru funcționari înapoi la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5.

11 ianuarie 2010: Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 București decide Neînceperea Urmăririi Penale pentru funcționarii implicați în cazul Mihăileanu.

Dosarul de spălare de bani al lui Traian Băsescu

7 May 2015

Grupul de Investigaţii Politice publică:

1. Sesizarea din 2 februarie 2012 prin care GIP a cerut Parchetului General anchetarea lui Traian Băsescu pentru spălare de bani în afacerea cu Costel Căşuneanu.

2. Rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale dată în acest dosar de procurorul Carmen Damian în 25 iunie 2012.

3. Plângerea formulată de GIP în 7 august 2012 împotriva deciziei de neîncepere a urmăririi penale.

4. Rezoluţia procurorului Valentin Horia Şelaru din 22 august 2012 prin care respinge plângerea GIP împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale.

GIP solicită Parchetului informaţii despre dosarul RDS – Mitică Dragomir

27 October 2014

În 23 octombrie 2014, Grupul de Investigaţii Politice a solicitat Procurorului General Tiberiu Niţu o serie de informaţii referitoare la dosarul care priveşte banii primiţi de firma lui Dumitru Dragomir de la firma RCS RDS.

În data de 30 mai 2013, Asociația Grupul de Investigații Politice (GIP) a publicat documente care demonstrau că o firmă a lui Dumitru Dragomir, fostul președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, a primit din partea SC RCS & RDS SA suma de 1.700.000 de euro în schimbul unor servicii şi drepturi derizorii.

În perioada 2009 – 2011, SC RCS & RDS SA a primit de la Liga Profesionistă de Fotbal, condusă de Dumitru Dragomir, dreptul de difuzare a meciurilor din Liga I. Tot RCS & RDS a primit dreptul de difuzare pentru meciurilor din Liga I şi în sezoanele 2011 – 2014.

Potrivit documentelor prezentate de Asociația Grupul de Investigații Politice, una dintre afacerile personale ale lui Dumitru Dragomir a fost finanţată cu 1,7 milioane euro de către RCS & RDS, în urma unui contract semnat în 15 august 2009. Este vorba despre Crystal Palace Ballrooms, un complex luxos de săli de evenimente aflat în imediata apropiere a Palatului Parlamentului şi a Pieţei Unirii din Bucureşti, pe Calea Rahovei nr. 198A. Complexul se află în proprietatea SC BODU SRL, firmă deţinută în totalitate de Dumitru Dragomir.

Continuare

Pagina următoare »
  • Despre noi

    Grupul de Investigaţii Politice (GIP) este o organizaţie care realizează anchete şi analize referitoare la oamenii politici din România. De asemenea, GIP monitorizează activitatea instituţiilor statului şi modul în care acestea administrează banii publici. Preşedintele GIP este Mugur Ciuvică. Materialele de pe acest site pot fi preluate fără acordul prealabil al GIP.
  • Administrație Performantă

    În perioada noiembrie 2012 august 2013, Asociația Grupul de Investigații Politice, în parteneriat cu Fundaţia Română pentru Democraţie, a derulat proiectul "Societatea Civilă pentru o administraţie performantă. Transparenţă şi eficienţă în administraţia publică din Bucureşti." Proiectul a fost cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013. Toate informațiile referitoare la proiect, precum și materialele realizate în cadrul proiectului se găsesc pe site-ul administratieperformanta.ro
  • Arhiva

  • Recente

  • Grupul de Investigații Politice │ Contact: office@grupul.ro