Cum să bagi anual în buzunar 50.000 de euro din bani europeni. Rețeta secretă a ministrului Cristian Ghinea

15 August 2016

Cel mai prost ministru al Fondurilor Europene este și cel mai dibaci ONG-ist atunci când își bagă banii europeni în propriul buzunar. Potrivit documentelor oficiale ale Comisiei Europene, în mandatul ministrului Cristian Ghinea, rata de absorbție a fondurilor europene este 0. Potrivit propriilor sale declarații de avere, în 2014 și în 2015, adică în cei doi ani de dinainte de a fi numit ministru, Cristian Ghinea a încasat 100.000 euro. Banii provin, în cea mai mare parte, din fonduri europene nerambursabile.

România în 2016: 0 euro din fonduri europene.
Cristian Ghinea în 2014 și 2015: 100.000 euro, majoritatea lor din fonduri europene.

Cei mai mulți bani europeni primiți de Cristian Ghinea au fost de la:
– CRPE (Centrul Român de Politici Europene). CRPE este o asociație creată de Ghinea și finanțată în principal cu bani europeni. Până să devină consilier al premierului Cioloș și, ulterior, ministru al Fondurilor Europene, Ghinea a fost președintele și directorul CRPE. Doar în 2015, președintele Ghinea i-a dat directorului Ghinea un salariu de 25.000 euro pe an. Separat de banii pe care și-i dădea în calitate de director, Ghinea și-a mai dat alte câteva mii de euro și din proiectele europene pe care le derula CRPE, sub formă de „drepturi de autor” sau pentru „activități în proiecte”.
– CRPE Republica Moldova. CRPE are o filială în Republica Moldova. Filiala derulează și ea proiecte cu mulți bani europeni. Care bani ajung tot la Ghinea. Numai în 2014, actualul ministru și-a dat pentru „activități în proiecte” la CRPE Moldova peste 15.000 euro.
– DC Communication SRL. Este firma de PR care reprezintă Delegația Comisiei Europene la Bucuresti. Între DC Communication și Ghinea există numeroase legături, una dintre ele fiind aceea că firma este partenerul CRPE într-o serie de proiecte europene. (Despre alte legături, mai intime, în episodul următor). În calitate de „expert politici europene”, Ghinea a încasat aproape 4.000 euro de la DC Communication în 2015.
– HF Advising SRL. HF Advising este o firmă de formare profesională angajată în mai multe proiecte europene. Și HF Advising este foarte legată de actualul ministru, doar e firma lui Ciprian Ciucu (noua speranță a PNL), dar și asupra acestui punct vom reveni într-un alt episod. HF Advising primește bani europeni chiar de la DC Communication. Iar banii europeni primiți de HF Advising ajung, desigur, tot la Cristian Ghinea. În calitate de „expert politici europene”, Ghinea a încasat 3.000 euro de la HF Advising în 2015.

Despre ce îl mai leagă pe Ghinea de cele două SRL-uri, despre cine sunt celelalte persoane din grupul organizat de Ghinea și despre veniturile nedeclarate de ministrul Fondurilor Europene în postarea viitoare.

Sistemul vrea să îl execute pe Tăriceanu până la alegerile din toamnă

20 July 2016

GIP publică documente care demonstrează că dosarul lui Călin Popescu Tăriceanu este o execuție publică. În mai puțin de 48 de ore de la momentul în care rechizitoriul de peste 450 de pagini a fost finalizat de DNA Brașov, inculpații din dosar primiseră deja citația cu termenul de judecată de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Continuare

Șeful bătăușilor aduși de Elena Udrea la Nana candidează pentru PNL

20 May 2016

În mai 2014, o bătrână a fost brutalizată la Nana de bătăușii aduși de Elena Udrea. Udrea, la acea vreme candidată la Președinția României, venise în campanie electorală la Nana, unde ea și Băsescu au moșii.

Șeful bătăușilor aduși de Udrea este Dragoș Coman, la acea vreme președintele PMP Călărași. Acum, același Dragoș Coman este liberal, candidat PNL pentru Consiliul Local Călărași și nominalizat ca viceprimar în cazul în care PNL câștigă alegerile.

 

În imaginile filmate de Antena 3, Dragoș Coman este individul cu geacă maro și pantaloni mov care rânjește satisfăcut pe tot parcursul incidentului.

 

Panama Papers de Voluntari

5 May 2016

Deputatul PNL Florin Secară ascunde off-shore-ul din Cipru prin care a făcut afaceri și în România.

Apropiat al Elenei Udrea și al lui Traian Băsescu, deputatul Florin Secară, s-a remarcat până acum doar prin traseism. În ultimii 3 ani, Secară a fost membru în 4 partide (PDL, PMP, UNPR și PNL). În pezent, Florin Secară este „de dreapta” și candidează din partea PNL la Primăria Voluntari.

Dar Florin Secară este și un prosper om de afaceri. Cât de prosper nu se poate spune exact pentru că din declarațiile sale de avere și de interese lipsește firma off-shore din Cipru prin care a făcut afaceri și în România.

Off-shore-ul se numește Namlusia Holdings Ltd și a fost înființat în 31 august 2011 în Cipru cu numărul de înregistrare HE292944. Namlusia Holdings are ca sediu social o căsuță poștală din Limassol.

Continuare

Firma de casă a lui Emil Boc va număra voturile la alegerile locale din 2016.

21 April 2016

În 31 martie 2016, Autoritatea Electorală Permanentă a acordat firmei Net Brinel din Cluj un contract în valoare de 6.655.559 lei pentru softul de numărare a voturilor de la alegerile locale din 2016.

Contractul a fost acordat fără licitație, iar motivul este unul incredibil: „situație de urgență extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă”. Adică Autoritatea Electorală Permanentă nu a putut prevedea că vor fi alegeri locale în 2016.

Beneficiarul contractul, Net Brinel, este o firmă abonată de ani de zile la contractele Primăriei Cluj Napoca. Un singur exemplu: toate calculatoarele achiziționate de Primăria condusă de Boc provin de la firma Net Brinel.

Microbii lui Tolontan

11 April 2016

Mircea Badea și Mugur Ciuvică publică o serie de informații și documente care demonstrează că, în campania de învinovățire a medicilor din România pentru tragedia de la Colectiv, domnul Cătălin Tolontan manipulează opinia publică.

De luni de zile, Cătălin Tolontan susține că toate victimele incendiului de la Colectiv care nu au murit in club au fost omorâte de medicii români, în frunte cu Raed Arafat. Mult timp am considerat că această campanie se poate explica prin ignoranta autorului. Ne-am înșelat. Simpla ignoranță nu explică de ce autorul nu compară datele din cazul Colectiv cu informații despre alte cazuri de mari arși din lume, inclusiv cu schemele de tratament care se aplică la nivel International.

Continuare

Cătălin Avramescu – o rușine pentru diplomația românească

7 April 2016

Între 2011 și 2016, România a avut în Finlanda un ambasador cu grave probleme la mansardă. Înainte de a fi numit consilier prezidențial al lui Traian Băsescu și, ulterior, ambasador, Cătălin Avramescu s-a remarcat nu doar prin faptul că era un lingău de cea mai joasă speță al lui Băsescu, ci și prin numeroase ieșiri necontrolate.

Câteva exemple:
În aprilie 2007, Cătălin Avramescu cerea românilor să pună mâna pe arme împotriva guvernului Tăriceanu. În aceeași lună, Avramescu spunea că România nu are nevoie de Constituție. În noiembrie 2007, Cătălin Avramescu cerea desființarea partidelor politice. În decembrie 2007 promova ideea eliminării oricărei opoziții parlamentare.

Marți, 5 aprilie 2016, președintele Klaus Iohannis (sau Johannis) l-a rechemat pe Cătălin Avramescu din funcția de ambasador, încheind astfel 5 ani rușinoși pentru diplomația românească.

Mai jos, câteva dintre elucubrațiile lui Cătălin Avramescu.

Continuare

Transgaz a cumpărat telefoane de fițe pentru selfie-uri. Caietul de sarcini a fost semnat de directorul Sergiu Lascu, fratele Laurei Codruța Kovesi.

14 March 2016

După ce sora sa a ajuns șefa procurorilor din România, Sergiu Lascu a fost angajat la o mare companie de stat, Transgaz Mediaș. Lascu a avansat rapid de la funcția de „șef serviciu telecom” la cea de „director infrastructură tehnologia informației”. Fratele Laurei Codruța Kovesi a ajuns astfel să fie unul dintre cei mai bine plătiți angajați din România. În 2014, Sergiu Lascu a încasat un salariu de 11.600 RON (peste 2.500 euro) pe lună de la compania de stat.

În calitate de director infrastructură TI, Sergiu Lascu a semnat caietul de sarcini în baza căruia Transgaz a cumpărat, în 10 februarie 2016, 839 de telefoane mobile plătind 490.245 (110.000 euro) lei fără TVA .

Potrivit caietului de sarcini semnat de fratele șefei DNA, pentru zeci de telefoane dintre cele cumpărate de compania de stat, unul dintre criterii este calitatea selfie-urilor. Astfel, Transgaz solicită ca „Front-facing camera” telefoanelor respective să aibă o rezoluție de minim 8 megapixeli.

Și alte cerințe din caietul de sarcini arată clar că Sergiu Lascu a aprobat cheltuirea banilor companiei de stat pentru cumpărarea de telefoane pentru uzul personal al colegilor săi din Transgaz. De exemplu: Music Player-ul să filtreze muzica după Album, Artist, Playlist; sistemul audio să fie „Surround”; rezoluția video să fie UHD 4K (3840 x 2160); sistemul de operare să fie „iOS 8” (ceea ce înseamnă că sunt telefoane Apple).

Procurorul șef al DNA a anunțat recent că instituția pe care o conduce se va dota cu aparatură de interceptare în valoare de 10,4 milioane de euro pentru a putea asculta mai bine telefoanele. Astfel, va putea să urmărească ce selfie-uri își fac, ce muzică ascultă și la ce filme se uită fratele ei și colegii acestuia din conducerea Transgaz.

Camelia Bogdan minte

19 February 2016

Astăzi, la 10 zile de la dezvăluirile GIP referitoare la faptul că în timp ce judeca Dosarul ICA a primit bani de la Ministerul Agriculturii, Camelia Bogdan și șeful ei, generalul SRI Florian Coldea, au dat un răspuns de toată jena.

1. Judecătoarea Camelia Bogdan se apără de acuzația de incompatibilitate invocând o hârtie emisă special pentru ea de un alt subordonat al generalului Coldea, fostul șef al ANI, Horia Georgescu, aflat în prezent în arest la domiciliu pentru fapte de corupție.

2. Judecătoarea Camelia Bogdan minte când susține: „nu am încasat drept remuneraţie pentru prestaţia mea ca lector sub nicio formă, nicio sumă de bani de la vreo parte din dosarul ICA”. În timp ce judeca Dosarul ICA, judecătoarea Camelia Bogdan a primit 10.000 de lei de la Ministerul Agriculturii, parte implicată în dosar și a petrecut un sejur de două săptămâni la Poiana Brașov pe banii aceluiași minister.

Continuare

În timpul procesului ICA, judecătoarea Bogdan a primit bani de la partea vătămată, Ministerul Agriculturii

10 February 2016

În timp ce judeca Dosarul ICA, judecătoarea Camelia Bogdan a primit 10.000 lei de la Ministerul Agriculturii, parte vătămată în Dosarul ICA și a petrecut un sejur de două săptămâni la Poiana Brașov în cadrul unui program finanțat de același minister. La câteva zile după revenirea din sejur, judecătoarea Bogdan a dat o sentință definitivă în favoarea Ministerului Agriculturii.

Pe 26 iunie 2014, conducerea Curții de Apel i-a desemnat pe judecătorii Camelia Bogdan și Alexandru Mihalcea să judece Dosarul ICA. Cei doi nu mai judecaseră nici un dosar la Curtea de Apel Bucureşti, fiind proaspăt avansaţi la această instanţă.

Primul termen judecat de Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea în Dosarul ICA a fost în 1 iulie 2014. În 7 iulie, la cel de-al doilea termen, judecătorii au anunțat că intră în concediu până pe 4 august, când a fost fixat un nou termen în dosar.

GIP publică documente care demonstrează că judecătoarea Camelia Bogdan și-a petrecut jumătate din acest concediu la Poiana Brașov într-un program finanțat de una dintre părțile din Dosarul ICA. Mai mult, judecătoarea Bogdan a și primit 10.000 lei de la respectiva parte.

Continuare

Pagina următoare »
  • Despre noi

    Grupul de Investigaţii Politice (GIP) este o organizaţie care realizează anchete şi analize referitoare la oamenii politici din România. De asemenea, GIP monitorizează activitatea instituţiilor statului şi modul în care acestea administrează banii publici. Preşedintele GIP este Mugur Ciuvică. Materialele de pe acest site pot fi preluate fără acordul prealabil al GIP.
  • Administrație Performantă

    În perioada noiembrie 2012 august 2013, Asociația Grupul de Investigații Politice, în parteneriat cu Fundaţia Română pentru Democraţie, a derulat proiectul "Societatea Civilă pentru o administraţie performantă. Transparenţă şi eficienţă în administraţia publică din Bucureşti." Proiectul a fost cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013. Toate informațiile referitoare la proiect, precum și materialele realizate în cadrul proiectului se găsesc pe site-ul administratieperformanta.ro
  • Arhiva

  • Recente

  • Grupul de Investigații Politice │ Contact: office@grupul.ro