Firma lui Rareş Bogdan a primit 308.708 euro de la ASF

11 March 2014

Trend Communication SRL, firma lui Rareş Bogdan, a primit în 2007 şi 2008 de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (actuala Autoritatea de Supraveghere Financiară – ASF) 8 contracte în valoare totală de 308.708,65 euro. Contractele au fost acordate fără licitaţie în urmare unor proceduri de „solicitare de oferte”. Obiectul contractelor a fost reprezentat de organizarea de întâlniri între reprezentanţii Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi reprezentanţi ai pieţei de asigurări, ai administraţiei publice locale, ai mass media.

În februarie 2014, în urma dezvăluirilor legate de veniturile membrilor ASF, Rareş Bogdan a fost unul dintre cei mai vehemenţi critici ai „caracatiţei de la ASF”. În 12 februarie 2014, Rareş Bogdan susţinea că „pe o piaţă a asigurărilor de 25 de miliarde de euro, o mână de băieţi deştepţi fac reguli care determină Fondul Monetar International şi Comisia Europeană să suspecteze România de o boală grea: corupţia incurabilă”. Rareş Bogdan a omis să precizeze că el însuşi a primit de la băieţii deştepţi, de la caracatiţa de la ASF, de la cei vinovaţi de corupţie incurabilă contracte de 308.000 euro fără licitaţie.

GIP publică lista celor 8 contracte primite de Trend Communication de la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Contractele au fost semnate de Rareş Bogdan în calitate de director general al Trend Communication şi de Angela Toncescu în calitate de preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

De asemenea, GIP publică integral 4 dintre contractele încheiate între ASF şi Trend Communication.

În perioada mai 2007 – octombrie 2008, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a acordat fără licitaţie firmei lui Rareş Bogdan următoarele contracte:
1. Contractul 7915 din 07.05.2007 în valoare de 25.287,50 euro;
2. Contractul 10829 din 13.06.2007 în valoare de 41.650 euro;
3. Contractul 17837 din 30.08.2007 în valoare de 44.030 euro;
4. Contractul 20015 din 01.10.2007 în valoare de 41.650 euro;
5. Contractul 11904 din 19.05.2008 în valoare de 49.980 euro;
6. Contractul 14504 din 18.06.2008 în valoare de 41.650 euro;
7. Contractul 25590 din 15.10.2008 în valoare de 47.462 euro;
8. Contractul 25967 din 20.10.2008 în valoare de 16.999,15 euro.

Rareş Bogdan se lamenta în 15 februarie 2014: „Câtă nesimţire încape în unii oameni? Cât de lacomi şi sfidători pot fi cei de la ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară) un organism inventat cu puteri uriaşe şi salarii şi prime pur şi simplu NESIMŢITE!”. Rareş Bogdan se referea la veniturile de 14.000 de euro încasate lunar de actuali şefi ai ASF. Acelaşi Rareş Bogdan încheia însă contracte în 2007 şi 2008 cu Comisia de Supraveghere a Asigurărilor condusă de Angela Toncescu care, potrivit Curţii de Conturi, avea un salariu de 29.000 euro pe lună.

Documentele pe care le publicăm azi oferă răspunsul la lamentările lui Rareş Bogdan: cei din ASF sunt la fel de “lacomi”, de “sfidători” ca Rareş Bogdan, iar salariile celor din ASF sunt la fel de “NESIMŢITE” precum contractele primite fără licitaţie de Trend Communication.

GIP publică:
1. Lista contractelor dintre Trend Communication şi ASF;
2. Contractul 11904 dintre Trend Communication şi ASF din 19.05.2008 în valoare de 49.980 euro;
3. Contractul 14504 dintre Trend Communication şi ASF din 18.06.2008 în valoare de 41.650 euro;
4. Contractul 25590 dintre Trend Communication şi ASF din 15.10.2008 în valoare de 47.462 euro;
5. Contractul 25967 dintre Trend Communication şi ASF din 20.10.2008 în valoare de 16.999,15 euro.

Colaboratorul Securităţii Traian Băsescu a minţit în faţa instanţei

13 February 2014

Traian Băsescu a fost colaborator al Securităţii şi este un mare mincinos.

Grupul de Investigaţii Politice publică declaraţia mincinoasă dată de Traian Băsescu în faţa instanţei în data de 17 martie 2004. Declaraţia a fost dată la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti în procesul de calomnie intentat în urma dezvăluirilor legate de colaborarea sa cu Securitatea. Documentul, semnat de Traian Băsescu, demonstrează că acesta a minţit instanţa declarând:Nu am avut legături cu persoane ce făceau parte din Securitate. După Revoluţie nu am fost contactat de nici un reprezentant al Securităţii. De altfel, niciodată nu am fost contactat de un astfel de reprezentant.

Decizia CNSAS publicată astăzi, 13 februarie 2014, demonstrează încă o dată că Traian Băsescu a fost în permanentă şi directă legătură cu Securitatea, că a dat note la Securitate, că „TRAIAN” îl informa direct pe şeful Securităţii Port Constanţa, locotenent colonel Petre Şerbu.

De altfel, colaborarea lui Traian Băsescu cu Securitatea fusese deja confirmată de Decizia 310/26.09.2006 a Colegiului CNSAS. Potrivit acestei Decizii:

Continuare

Firmele controlate de consilierul prezidențial Adrian Rădulescu sunt cercetate penal pentru evaziune fiscală cu băuturi alcoolice

5 September 2013

Prin două Ordonanţe de Urgenţă (nr. 54/2010 și nr. 117/2010), Guvernul Boc a stabilit taxarea discriminatorie a unor categorii de produse alcoolice. Astfel, s-a introdus o cotă de accizare de 100 Euro/hl pentru băuturile fermentate altele decât berea și vinul (băuturi fermentate liniștit, de exemplu cidrul).

Introducerea accizelor la băuturile fermentate liniștit a fost motivată de Guvern prin luarea „unor măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale”. În realitate, măsura a avut efectul contrar. Evazioniştii nu doar că nu au fost afectaţi în nici un fel (ei oricum nu plăteau nici o taxă), dar au fost şi marii beneficiari ai suprataxării.  Pe de o parte, cei care produceau ilegal băuturi fermentate liniştit (multe dintre acestea prezentate drept „vin”) și le vindeau fără bon fiscal, pe piața neagră, au rămas fără concurenţa producătorilor legali, preţul produselor acestora din urmă crescând în urma introducerii accizei. Pe de altă parte, o serie de producători şi importatori au introdus pe în magazinele româneşti băuturi etichetate ca vin (pentru care acciza e 0), care în realitate sunt băuturi fermentate liniştit (pentru care ar fi trebuit să plătească acciza de 100 euro/hl).

Continuare

luju.ro: Strasbourg Observers despre decizia CEDO în cazul Ciuvică v. România

8 August 2013

Site-ul www.luju.ro publică o analiză a cercetătorilor specializaţi în jurisprudenţa CEDO de la Universitatea din Ghent din Belgia referitoare la decizia CEDO în cazul Ciuvica v. România.

RESTRANGEREA DREPTURILOR CONVENTIEI? – CEDO criticata pentru modul in care se dau decizii de inadmisibilitate cu majoritate. Site-ul Strasbourg Observer: ”A trece cu vederea decizia Curtii in cazul Ciuvica v. Romania ar fi cu atat mai problematic cu cat ea face parte dintr-o jurisprudenta ingrijoratoare prin care CEDO pare sa lase mai putine alternative cetatenilor care isi exercita drepturile, decat statelor care restrang aceste drepturi”

Strasbourg Observers, un site al cercetatorilor specializati in jurisprudenta CEDO de la Human Rights Center de la Facultatea de Drept a Universitatii Ghent din Belgia publica un articol al autorului Stijn Smet in care acesta trage un semnal de alarma asupra unor decizii de inadmisibilitate pronuntate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in ultimele luni de zile, prin decizii luate ”cu majoritate” la CEDO. Autorul ridica mari semne de intrebare si chiar ingrijorari, subliniind ca o plangere adresata Curtii de la Strasbourg nu poate fi „vadit neintemeiata„ din moment ce nu e luata aceasta decizie cu unanimitate, ci doar cu o majoritate din 7 judecatori ai Curtii. Articolul este mai amplu, dar vom reda traducerea unor pasaje importante. In articol, un paragraf extrem de interesant este legat de cauza Ciuvica vs Romania.

Continuare

Fostul soţ al lui Kovesi a fost angajatul RCS & RDS

3 June 2013

Fostul soţ al lui Kovesi a fost angajatul RCS & RDS SA
Grupul de Investigaţii Politice (GIP) publică documente care demonstrează legătura dintre Laura Codruţa Kovesi şi RCS & RDS SA.
Eduard Kovesi, fostul soţ al procurorului şef DNA, a fost subalternul lui Ioan Bendei, directorul general al RCS & RDS SA.
În 25 septembrie 2006 Laura Codruţa Kovesi a depus o declaraţie de avere în calitate de procuror şef al DIICOT Sibiu. Potrivit acestei declaraţii, pe care o publicăm, Eduard Kovesi era angajatul RCS & RDS SA.
Relaţia dintre familia Kovesi şi RCS & RDS SA poate explica de ce Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) condusă de Laura Codruţa Kovesi refuză să ancheteze afacerea prin care RCS & RDS SA i-a dat milioane de euro lui Dumitru Dragomir. Aceeaşi relaţie poate explica de ce DNA susţine RCS & RDS SA în conflictele sale comerciale, colaborând cu Ioan Bendei la punerea în scenă a acuzaţiilor de şantaj la adresa directorului Antena 1.

Grupul de Investigaţii Politice (GIP) publică documente care demonstrează legătura dintre Laura Codruţa Kovesi şi RCS & RDS SA.

Eduard Kovesi, fostul soţ al procurorului şef DNA, a fost subalternul lui Ioan Bendei, directorul general al RCS & RDS SA.

În 25 septembrie 2006, Laura Codruţa Kovesi a depus o declaraţie de avere în calitate de procuror şef al DIICOT Sibiu. Potrivit acestei declaraţii, pe care o publicăm, Eduard Kovesi era angajatul RCS & RDS SA.

Relaţia dintre familia Kovesi şi RCS & RDS SA poate explica de ce Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) condusă de Laura Codruţa Kovesi refuză să ancheteze afacerea prin care RCS & RDS SA l-a plătit pe Dumitru Dragomir cu milioane de euro. Aceeaşi relaţie poate explica de ce DNA susţine RCS & RDS SA în conflictele sale comerciale, colaborând cu Ioan Bendei la punerea în scenă a acuzaţiilor de şantaj la adresa directorului Antena 1.

Declaraţia de avere din 25 septembrie 2006 a Laurei Codruţa Kovesi se găseşte aici.


RDS l-a plătit pe Dumitru Dragomir cu 1,7 milioane euro

30 May 2013

În perioada 2009 – 2011, SC RCS & RDS SA a primit de la Liga Profesionistă de Fotbal (LPF), condusă de Dumitru Dragomir, dreptul de difuzare a meciurilor din Liga I. Tot RCS & RDS a primit dreptul de difuzare pentru meciurilor din Liga I şi în sezoanele 2011 – 2014.

Grupul de Investigaţii Politice (GIP) publică documente care arată că RCS & RDS a plătit nu doar echipele din Liga I, ci şi pe Dumitru Dragomir. Începând cu 2009, una dintre afacerile personale ale lui Dumitru Dragomir a fost finanţată cu 1,7 milioane euro de către RCS & RDS. Este vorba despre Crystal Palace Ballrooms, un complex luxos de săli de evenimente aflat în imediata apropiere a Palatului Parlamentului şi a Pieţei Unirii din Bucureşti, pe Calea Rahovei nr. 198A. Complexul se află în proprietatea SC BODU SRL, firmă deţinută în totalitate de Dumitru Dragomir.

În 15 august 2009, SC BODU SRL a încheiat un contract de asociere în participaţiune cu RCS & RDS. Conform acestui contract, firma lui Dragomir a încasat de la RCS & RDS suma de 1.700.000 de euro în schimbul unor servicii şi drepturi derizorii.

Continuare

Rolul primarului general Băsescu în afacerea cu terenuri dintre Băsescu și Cășuneanu

29 April 2013

Grupul de Investigații Politice publică documente care demonstrează că terenurile cumpărate de Traian Băsescu și Costel Cășuneanu în anul 2000 au fost scoase din circuitul agricol în urma unor Certificate de urbanism semnate chiar de primarul Traian Băsescu.

În 9 august 2000, Traian Băsescu și Costel Cășuneanu au cumpărat câte un teren pe Aleea Privighetorilor din București (lângă Grădina Zoologică). Deși terenurile erau lipite, aveau aceeași suprafață, au fost cumpărate în aceeași zi, de la același intermediar, la același notar, Traian Băsescu a plătit un preț de 3,5 ori mai mic decât Costel Cășuneanu. Cășuneanu a plătit prețul pieței de la acea dată, respectiv 222.430 dolari, în timp ce Băsescu a plătit doar 66.037 dolari.
- Contractul de vânzare-cumpărare dintre Stănescu Maria, Teodoru Olimpia, Peticilă Nicolae și Traian Băsescu
- Contractul de vânzare-cumpărare dintre Peticilă Constantin, Oprescu Elena, Peticilă Maria și Costel Cășuneanu

Continuare

CNI încalcă legea accesului la informaţiile de interes public

13 February 2013

În data de 20 noiembrie 2012, GIP a sesizat Consiliul Naţional de Integritate (CNI) cu privire la problemele de integritate ale preşedintelui Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu. Sesizarea se găseşte aici.

În data de 17 ianuarie 2013 am primit un răspuns prin care eram informaţi că comisia de evaluare din cadrul CNI a clasat lucrarea “deoarece nu au fost identificate elemente de încălcare, de către Horia Georgescu, a legislaţiei privind regimul încălcării declarării averii, în sensul că nu există diferenţe semnificative între veniturile realizate şi cheltuielile intervenite în perioada evaluată”. Răspunsul CNI se găseşte aici.

Drept urmare, în data de 22 ianuarie 2013, în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, am cerut CNI să ne pună la dispoziţie copii după procesele verbale ale şedinţelor de evaluare a CNI în care s-a dezbătut lucrarea referitoare la Horia Georgescu şi stenogramele acestor şedinţe. Cererea către CNI se găseşte aici.

Întrucât CNI nu ne-a răspuns în termenul legal de 10 zile, am formulat o reclamaţie administrativă.

Continuare

Precizări referitoare la decizia CEDO

10 February 2013

În legătură cu decizia Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) referitoare la plângerea prin care am acuzat încălcarea libertăţii mele de exprimare de către Tribunalul Bucureşti în procesul pe care mi l-a intentat Traian Băsescu, fac următoarele precizări:

1. În data de 15 ianuarie 2013, CEDO a declarat plângerea mea ca fiind inadmisibilă. Cu toate acestea, anterior aceeaşi instanţă declarase aceeaşi plângere ca fiind admisibilă.

2. Plângerea mea a fost judecată de un complet de 7 judecători. Cea mai mare parte a deciziilor CEDO sunt luate în unanimitate. În cazul meu, judecătorii nu au avut o poziţie unanimă, decizia fiind luată cu majoritate.

3. Unul dintre judecătorii care au făcut parte din completul care a judecat plângerea mea, Valeriu Griţco, din Republica Moldova, care are şi cetăţenie română, este un simpatizant declarat al lui Traian Băsescu. Astfel, la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu din 2007 a votat împotriva demiterii acestuia declarând, conform portalului moldova.org, că „actualul preşedinte al României exprimă şi interesele noastre, fiind un preşedinte al tuturor românilor”.  Dacă ni s-ar fi dat dreptul să fim prezenţi la proces am fi recuzat acest judecător.

4. În urma deciziei CEDO din 15 ianuarie 2013, Traian Băsescu rămâne un colaborator al Securităţii. Documentele care dovedesc acest fapt se găsesc pe site-ul Grupului de Investigaţii Politice la adresa http://www.grupul.ro/?p=1737.

Mugur Ciuvică

Petiţie adresată preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso

6 February 2013

Domnului José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene

Domnule preşedinte,

Numele meu este Mugur Ciuvică. Sunt cetăţean român. Prin prezenta vă adresez o petiţie în legătură cu Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare, dat publicităţii în data de 30 ianuarie 2013.

Vă solicit să clarificaţi o serie de afirmaţii din cuprinsul Raportului care aduc atingere drepturilor mele fundamentale.

Continuare

Pagina următoare »
  • Grupul de Investigaţii Politice (GIP) este o organizaţie care realizează anchete şi analize referitoare la oamenii politici din România. De asemenea, GIP monitorizează activitatea instituţiilor statului şi modul în care acestea administrează banii publici. Preşedintele GIP este Mugur Ciuvică. Materialele de pe acest site pot fi preluate fără acordul prealabil al GIP.
  • Arhiva

  • Recente

  • Comentarii recente

  • Grupul de Investigații Politice │ Contact: office@grupul.ro