Transgaz a cumpărat 180 laptopuri de 1.000 de euro bucata. Caietul de sarcini este semnat de directorul Sergiu Lascu, fratele Laurei Codruța Kovesi.

Published by:

În ajunul anului nou, pe 30 decembrie 2016, compania de stat Transgaz a cumpărat laptopuri de ultimă generație în valoare de 791.000 de lei. Caietul de sarcini a fost semnat de directorul Sergiu Lascu, fratele Laurei Codruța Kovesi. La începutul anului 2016, Transgaz cumpărase telefoane de fițe pentru selfie-uri plătind 490.245 de lei. Și caietul de sarcini pentru achiziția de telefoane fusese semnat tot de fratele lui Kovesi.

Prin contractul de achiziție din 30 decembrie 2016, Transgaz a cumpărat 180 de laptopuri, plătind, în medie, 1.000 de euro pe bucată.

Sergiu Lascu poate să facă însă orice fel de achiziții din bani publici vrea, pentru că, atât timp cât sora sa conduce DNA, nu i se va întâmpla nimic. Fosta șefă DIICOT, Alina Bica, a povestit deja că un dosar în care era implicat fratele Laurei Codruța Kovesi a fost îngropat de Parchet.

Publicăm:

  1. Anunțul de atribuire din 30 decembrie 2016
  2. Caietul de sarcini semnat de Sergiu Lascu

GIP a contestat decizia CNATDCU referitoare la plagiatul lui Kovesi

Published by:

Pe scurt, motivele contestației pe care am transmis-o CNATDCU în 28 decembrie sunt următoarele:

1. CNATDCU nu a analizat teza de doctorat a Laurei Codruța Kovesi, ci doar pasajele trimise de noi în una dintre anexele sesizării.

2. CNATDCU nu a analizat teza Laurei Codruța Kovesi cu un soft antiplagiat.

3. CNATDCU a creat un dublu standard pentru a o absolvi pe Kovesi. CNATDCU a decis retragerea titlului de doctor în cazul lui Tobă pentru că acesta a plagiat „zeci de pagini”. În cazul lui Kovesi, CNATDCU a decis menținerea titlului de doctor deși aceasta a plagiat zeci de pagini. CNATDCU a decis retragerea titlului de doctor în cazul lui Pandele, după ce a verificat lucrarea acestuia cu un soft antiplagiat. CNATDCU nu a analizat teza lui Kovesi cu un soft antiplagiat.

4. CNATDCU a inventat un pseudo-criteriu cantitativ de analiză doar pentru cazul Kovesi: plagiatul este permis dacă afectează doar „o mică parte a tezei”. Nicăieri în legislația românească sau în definițiile plagiatului cu care lucrează experții nu există ideea că o lucrare nu poate fi considerată plagiat dacă autorul a copiat fără să citeze „doar” 20 de pagini.

5. CNATDCU a inventat un pseudo-criteriu calitativ de analiză doar pentru cazul Kovesi: plagiatul este permis, dacă e comis în părțile „mai puțin importante”. Acest argument este fals din trei motive: mai întâi, pentru că într-o lucrare științifică nu există părți în care se poate plagia; în al doilea rând, pentru că pasajele identificate chiar de experți ca fiind plagiate se găsesc pe tot parcursul lucrării; în al treilea rând, pentru că, potrivit acelorași experți, teza lui Kovesi nu are nimic original, aportul științific al acesteia fiind nul.

6. CNATDCU a inventat un pseudo-criteriu juridic de analiză doar pentru teza lui Kovesi: pasajele „dubioase” nu sunt plagiate. Experții CNATDCU au folosit propria necunoaștere ca argument în favoarea Laurei Codruța Kovesi.

7. CNATDCU a inventat un pseudo-criteriu științific de analiză doar pentru teza lui Kovesi: pasajele în care plagiatul este „dificil de reținut” nu sunt plagiate. Experții CNATDCU au folosit propria comoditate ca argument în favoarea Laurei Codruța Kovesi.

8. CNATDCU a inventat un al doilea pseudo-criteriu științific de analiză doar pentru teza lui Kovesi: plagiatul cu intermitențe. S-a ajuns astfel la situația de neînțeles în care deși Kovesi a plagiat bucăți mari de text, experții să considere plagiat câteva rânduri, să considere neplagiat rândurile următoare în care autorul lucrării originale făcea referiri la legi sau rapoarte, să considere din nou plagiat rândurile următoare.

9. Concluziile experților referitoare la numărul de rânduri plagiate (603 rânduri) și la ponderea acestora în lucrarea lui Kovesi (4%) sunt contradictorii cu analiza realizată de aceeași experți (650 rânduri plagiate, o pondere de peste 5%).

10. Decizia CNATDCU s-a luat cu încălcarea Regulamentului de organizare și funcționare a instituției. Universitatea de Vest, care era obligată să propună clar menținerea sau retragerea titlului de doctor, a anunțat public că refuză să se pronunțe asupra plagiatului lui Kovesi. Raportul Comisiei de lucru care a analizat plagiatul ar fi trebuit să fie gata în „maximum 30 de zile de la data înregistrării sesizării”. La o lună de la înregistrarea sesizării noastre, experții nu aveau nici măcar acces la documentele transmise de noi.

11. CNATDCU nu a aplicat sancțiunea prevăzută de lege pentru nerespectarea standardelor de etică profesională, și anume retragerea titlului de doctor. Experții CNATDCU au constat: „o culpă în construcția demonstrației tezei”, „abateri de la etica științifică și academică”; „reluarea unor pasaje din documente fără a le cita conform uzajului academic”, „împrumuturi neautorizate care pot constitui fapte de plagiat-falsificare (preluare identică) sau plagiat-parazitism (ideea e preluată și reformulată)”.

12. CNATDCU nu a aplicat sancțiunea prevăzută de lege pentru nerespectarea standardelor de calitate, și anume retragerea titlului de doctor. Experții CNATDCU au stabilit fără echivoc că teza lui Kovesi „este sub standardele de calitate ale unei teze de doctorat”.

13. Decizia Consiliului general al CNATDCU contrazice recomandările experților, nereținând decât una dintre concluziile acestora, cea favorabilă Laurei Codruța Kovesi, respectiv menținerea titlului de doctor. Celelalte două măsuri recomandate de experți în concluziile comune, respectiv „interzicerea publicării tezei în starea actuală” și „publicarea Raportului comun al Comisiei noastre şi anexarea acestuia la toate exemplarele din teza dnei. Kovesi”, au dispărut.

Am transmis de asemenea o serie de observații punctuale referitoare la analiza făcută de experții CNATDCU paginilor din lucrarea doamnei Kovesi indicate de GIP ca fiind plagiate.

Lucrarea de doctorat a Laurei Codruța Kovesi

Published by:

Publicăm în format doc și pdf lucrarea de doctorat a lui Kovesi. Plagiatul mușamalizat în mod rușinos de CNATDCU poate fi dovedit cu o simplă căutare pe google. De exemplu, vă invităm să căutați orice fragment de la pagina 7 – începutul lucrării – sau de la paginile 370, 371 – sfârșitul lucrării.

Lucrarea în format doc poate fi descărcată de aici

Lucrarea în format pdf poate fi descărcată de aici

GIP a sesizat oficial CNATDCU în legătură cu plagiatul lui Kovesi

Published by:

Am depus peste o sută de pagini din lucrarea de doctorat a Laurei Codruța Kovesi identificate de softul antiplagiat iThenticate, împreună cu dovezile plagiatului. Rezultatele obţinute în urma analizării tezei de doctorat a doamnei Kovesi cu iThenticate sunt: Introducerea şi Capitolul I sunt plagiate în proporţie de 45%; Capitolele 2, 3 şi 4 sunt plagiate în proporţie de 35%; Capitolele 5 şi 6 sunt plagiate în proporţie de peste 50%.

În plus față de lucrurile pe care le-am spus în postările anterioare referitoare la plagiatul Laurei Codruța Kovesi am mai sesizat CNATDCU cu privire la următoarele:

1. La note și în Bibliografie apar lucrări în limba franceză. Potrivit CV-ului său , Laura Codruța Kovesi nu cunoaște această limbă. Câteva exemple:
– Cesoni, Maria Luisa, Criminalité organisee, des representations sociales aux definitions juridiques, L. G. D. J. Paris, Georg Geneve, Bruylant Bruxelles, 2004
– Glaser, St., Droit internaţional penal convenţional, Paris, 1929.

2. Kovesi a copiat inclusiv greșelile făcute de autorii lucrărilor originale. Câteva exemple:
– Paragrafele începând cu „Crima organizată poate fi percepută …” de la paginile 21-24 sunt plagiate integral, inclusiv greșeala din nota de subsol nr 16, unde lucrarea „White collar crime” apare ca „White coilar crime”. Greșeala se repetă și la Bibliografie. Aceleași paragrafe, cu aceeași greșeală apar și în lucrarea Perspective ale securităţii şi apărării în Europa publicată în 2009

Continue reading

Kovesi a plagiat inclusiv lucrările unei persoane cercetate de DNA

Published by:

GIP a finalizat analiza lucrării de doctorat a Laurei Codruța Kovesi. Potrivit celui mai performant soft anti-plagiat, iThenticate, capitolele 5 și 6 ale lucrării lui Kovesi sunt plagiate în proporție de 50%.

În capitolul 5, Kovesi a plagiat masiv inclusiv din lucrarea ”Elemente de toxicologia drogurilor”, publicată în 2006 de profesorul Radu Alexandru Macovei. Profesorul Macovei este fostul director al spitalului Floreasca. În 2012, DNA l-a cercetat pe profesorul Macovei pentru că l-ar fi ținut în spital pe Adrian Năstase. La fel ca în capitolele anterioare, Kovesi a încercat să-și ascundă plagiatul schimbând unele cuvinte din textul original: „opiumul” (Kovesi) în loc de „opium-ul” (Macovei); „sfârșitul anilor 1930”(Kovesi) în loc de „sfârșitul anilor 30” (Macovei);  „toți componenții societății” (Kovesi) în loc de „toți membrii societății” (Macovei), „afrodiziace” (Kovesi) în loc de „afrodisiace” (Macovei). Kovesi nu a pus ghilimele sau vreo notă de subsol care să indice sursa textului pe care îl reproduce.

Continue reading

Pentru a-și ascunde plagiatul, Kovesi a procedat hoțește: a schimbat unele cuvinte din textul original și a pus săgeți în loc de liniuțe

Published by:

iThenticate a identificat un procent de 34% plagiat în capitolele 2, 3 și 4 ale tezei de doctorat a lui Kovesi.

În capitolele 2, 3 și 4 ale tezei sale de doctorat, Laura Codruța Kovesi a plagiat masiv cartea „Traficul de ființe umane. Infractor. Victima. Infracțiune” scrisă de o echipă condusă de profesorul Gheorghiță Mateuț și publicată în anul 2005 (cu 6 ani înaintea tezei lui Kovesi) la Editura Alternative Sociale din Iaşi.

De exemplu, subcapitolul II.3.2.1 al tezei lui Kovesi plagiază în întregime subcapitolul 4 al Capitolului 1 al lucrării lui Mateuț. Kovesi nu a pus ghilimele, nu a citat, nu a pus vreo notă de subsol. A încercat însă să-și ascundă furtul prin mici modificări aduse textului original.

În loc de „noua dimensiune a Europei” cum apare în textul original, Kovesi a scris „noua configurație a Europei”; în loc de „scoate în evidență pericolul” cum apare în textul original, Kovesi a scris „evidențiază pericolul”; în loc de „se impune astfel” cum apare în textul original, Kovesi a scris „s-a impus astfel”; în loc de „prin ratificare” cum apare în textul original, Kovesi a scris „ratificând”; în loc de liniuțele care apar în textul original, Kovesi a pus săgeți.

Continue reading

45% Plagiat

Published by:

Acesta este rezultatul verificării în softul anti-plagiat iThenticate a primelor două părți (Introducerea și Capitolul 1, respectiv paginile 7-43) ale lucrării de doctorat a Laurei Codruța Kovesi.

Publicăm rapoartele iThenticate pe site-ul kovesiplagiat.wordpress.com, pe care l-am creat în urma blocării serverului nostru.

GIP a verificat toate capitolele doctoratului lui Kovesi în iThenticate. Capitolele 2, 3 și 4 ( pe care le-am verificat împreună) sunt plagiate în proporție de 35%. Capitolul 5 este plagiat în proporție de 50%. Capitolul 6 este plagiat în proporție de 50%. Volumul de pagini plagiate de Kovesi fiind uriaș, vom publica rapoartele rezultate în urma verificării cu iThenticate a capitolelor 2-6 în zilele următoare.

iThenticate este cel mai performant software de detectare a plagiatului.

iThenticate este folosit de Departamentul de Justiție al Statelor Unite (ministerul de Justiție al SUA), Parlamentul European, Comisia Europeană, Banca Mondială, Organizația Națiunilor Unite șamd 

iThenticate este folosit, de asemenea, de unele dintre cele mai importante universități din Statele Unite (Duke University, Purdue University, Texas Tech University, University of Pittsburgh șamd)

iThenticate folosește aceeași tehnologie și aceleași baze de date ca un alt software anti-plagiat cunoscut, produs de aceeași companie, Turnitin. Diferența dintre cele două softuri este că în timp ce Turnitin este destinat în principal verificării lucrărilor studenților, iThenticate este folosit de profesori, cercetători, corporații și instituții guvernamentale.

Continue reading

Ministrul Ghinea se folosește de o rețea pentru a băga în buzunar sute de mii de euro din fonduri europene

Published by:

Ministrul Ghinea se folosește de o rețea de intimi macoviști (Oana Ganea, Ciprian Ciucu, Cristina Ciucu, Dragoș Dinu) pentru a băga în buzunar sute de mii de euro din fonduri europene. Ghinea nu declară veniturile concubinei sale, Oana Ganea. Aceasta este și ea abonată la bani europeni.

Ministrul Ghinea minte când spune că toți cei 50.000 euro pe care îi primea anual proveneau de la organizația pe care a creat-o. În realitate, fondurile europene ajungeau în buzunarul lui Ghinea atât prin intermediul ONG-ului său, CRPE și al filialei CRPE din Republica Moldova, cât și prin intermediul a două SRL-uri (DC Communication SRL și HF Advising SRL).

Toate cele 4 entități sunt legate de Ghinea prin intermediul unui grup creat de acesta. Din grup fac parte: Oana Ganea, concubina lui Cristian Ghinea; tânărul traseist politic Ciprian Ciucu; soția acestuia Cristina Ciucu; secretarul de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Dragoș Dinu.

– Oana Maria Ganea este concubina lui Cristian Ghinea. Șmecher, ca orice tehnocrat, Ghinea s-a prevalat de faptul că nu este căsătorit cu Oana Ganea și nu a declarat veniturile acesteia în declarațiile de avere. Oana Ganea este și ea plătită din fonduri europene de CRPE-ul creat și condus de Cristian Ghinea. În același timp, partenera de viață a actualului ministru este și angajata DC Communication, una dintre firmele prin intermediul căreia banii europeni ajungeau la Ghinea.

– Ciprian Ciucu a fost supraveghetorul integrității românești în calitate de președinte al Consiliului Național de Integritate, instituția care controlează Agenția Națională de Integritate. Ulterior, Ciucu a devenit traseist politic, candidând la Primăria Capitalei din partea partidului Monicăi Macovei, pentru a trece apoi la PNL. Ciucu a fost angajatul lui Ghinea la CRPE, fiind și membru în comitetul director al ONG-ului. Ghinea l-a plătit pe Ciucu din bani europeni. În același timp, Ciucu l-a plătit și el pe Ghinea tot din bani europeni. Ciucu și soția sa au înființat în 2005 un SRL, HF Advising, al cărui administrator este chiar Ciprian Ciucu. SRL-ul a fost angajat în mai multe proiecte europene prin care Ciprian Ciucu l-a plătit pe șeful lui de la CRPE, Cristian Ghinea.

– Cristina Simona Ciucu este soția lui Ciprian Ciucu. Și ea a fost în același timp și angajata lui Ghinea, ocupându-se cu managementul financiar la CRPE, și patroana lui Ghinea, în calitate de asociat al HF Advising.

– Dragoș-Cristian Dinu este secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, demnitate în care a ajuns pentru că este prietenul ministrului Ghinea. Ca și familia Ciucu, Dinu a fost și el, simultan, angajatul și patronul lui Ghinea. Dinu a fost Coordonatorul sectorului public al CRPE, fiind alături de Ghinea și Ciucu și membru în Comitetul director al asociației. În același timp, Dinu a fost și unul din patronii lui Ghinea, fiind asociat cu familia Ciucu în HF Advising SRL.

Cum să bagi anual în buzunar 50.000 de euro din bani europeni. Rețeta secretă a ministrului Cristian Ghinea

Published by:

Cel mai prost ministru al Fondurilor Europene este și cel mai dibaci ONG-ist atunci când își bagă banii europeni în propriul buzunar. Potrivit documentelor oficiale ale Comisiei Europene, în mandatul ministrului Cristian Ghinea, rata de absorbție a fondurilor europene este 0. Potrivit propriilor sale declarații de avere, în 2014 și în 2015, adică în cei doi ani de dinainte de a fi numit ministru, Cristian Ghinea a încasat 100.000 euro. Banii provin, în cea mai mare parte, din fonduri europene nerambursabile.

România în 2016: 0 euro din fonduri europene.
Cristian Ghinea în 2014 și 2015: 100.000 euro, majoritatea lor din fonduri europene.

Cei mai mulți bani europeni primiți de Cristian Ghinea au fost de la:
– CRPE (Centrul Român de Politici Europene). CRPE este o asociație creată de Ghinea și finanțată în principal cu bani europeni. Până să devină consilier al premierului Cioloș și, ulterior, ministru al Fondurilor Europene, Ghinea a fost președintele și directorul CRPE. Doar în 2015, președintele Ghinea i-a dat directorului Ghinea un salariu de 25.000 euro pe an. Separat de banii pe care și-i dădea în calitate de director, Ghinea și-a mai dat alte câteva mii de euro și din proiectele europene pe care le derula CRPE, sub formă de „drepturi de autor” sau pentru „activități în proiecte”.
– CRPE Republica Moldova. CRPE are o filială în Republica Moldova. Filiala derulează și ea proiecte cu mulți bani europeni. Care bani ajung tot la Ghinea. Numai în 2014, actualul ministru și-a dat pentru „activități în proiecte” la CRPE Moldova peste 15.000 euro.
– DC Communication SRL. Este firma de PR care reprezintă Delegația Comisiei Europene la Bucuresti. Între DC Communication și Ghinea există numeroase legături, una dintre ele fiind aceea că firma este partenerul CRPE într-o serie de proiecte europene. (Despre alte legături, mai intime, în episodul următor). În calitate de „expert politici europene”, Ghinea a încasat aproape 4.000 euro de la DC Communication în 2015.
– HF Advising SRL. HF Advising este o firmă de formare profesională angajată în mai multe proiecte europene. Și HF Advising este foarte legată de actualul ministru, doar e firma lui Ciprian Ciucu (noua speranță a PNL), dar și asupra acestui punct vom reveni într-un alt episod. HF Advising primește bani europeni chiar de la DC Communication. Iar banii europeni primiți de HF Advising ajung, desigur, tot la Cristian Ghinea. În calitate de „expert politici europene”, Ghinea a încasat 3.000 euro de la HF Advising în 2015.

Despre ce îl mai leagă pe Ghinea de cele două SRL-uri, despre cine sunt celelalte persoane din grupul organizat de Ghinea și despre veniturile nedeclarate de ministrul Fondurilor Europene în postarea viitoare.

Sistemul vrea să îl execute pe Tăriceanu până la alegerile din toamnă

Published by:

GIP publică documente care demonstrează că dosarul lui Călin Popescu Tăriceanu este o execuție publică. În mai puțin de 48 de ore de la momentul în care rechizitoriul de peste 450 de pagini a fost finalizat de DNA Brașov, inculpații din dosar primiseră deja citația cu termenul de judecată de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Continue reading